Polonezii încep o nouă pagină a istoriei lor

Raportul Ambasadei României la Varşovia către Ministerul Afacerilor  Externe
17 septembrie 1989, ora 17:00
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului,

În legătură cu lucrările şedinţei Seimului în care a fost aprobat Guvernul RP Polone, evidenţiem câteva aspecte mai importante:

1. Expunerea premierului Tadesuz Mazowiecki, pe care a intitulat-o "Programul Guvernului - polonezii încep o nouă pagină a istoriei lor", este apreciată în corpul diplomatic şi în cercurile diplomatice poloneze ca fiind mai mult o precizare a poziţiilor politice şi a rolului forţelor politice din Polonia în noua structurtă de stat, decât un program de guvernare din care să rezulte orientări şi căi de realizare a reformei economice, de asigurare a unor măsuri concrete pentru ieşirea din criza economică gravă în care se zbate Polonia şi pe care o suportă clasa muncitoare poloneză.

Premierul polonez a declarat că Polonia se află în faţa a două mari pro­bleme: restructurarea politică şi scoaterea ţării din criza economică.


2. În legătură cu situaţia politică internă, premierul reliefa rolul politic al organizaţiei sindicale "Solidaritatea" în cadrul coaliţiei Guvernamentale, subli­niind că: "În iniţiativa preşedintelui Lech Walesa s-a născut înţelegerea cu Patidul Ţărănesc şi Partidul Democrat pentru crearea guvernului, care are sprijinul tuturor forţelor reformatore reprezentate în Seim". Ieşind din textul expunerii, premierul a declarat că este necesară lichidarea chiar şi a oricărei urme a ideii de "monopol de partid", a rolului de forţă conducătoare a partidului (nu a nominalizat PMUP), a expirmat satisfacţia pentru că în prezent din partea conducerii PMUP există înţelegere în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului de democratizare generală a societăţii poloneze.

În cercurile politice poloneze se apreciază că în prezent, profitând de confuzia existentă în conducerea PMUP, "Solidaritatea" îşi realizează, cu paşi uriaşi, programul de consolidare a puterii şi de anihilare a influenţei PMUP.

Este cunoscut că, în ultimul timp, primul-secretar al CC al PMUP, M. Ra­kowski, a acceptat teza renunţării la rolul partidului de forţă conducătoare şi a declarat că la congresul al XI-lea al PMUP se vor adopta hotărâri conform cărora "în partid vor rămâne şi vor intra oameni cu vederi progresiste, dar care pot avea orientări politice diferite".

Premierul polonez, în expunere, a subliniat că va colabora cu toate partidele şi grupările politice prezente în Guvern (în care "Solidaritatea" este majoritară: premierul plus 12 membri ai Guvernului, din 23 în total). Totodată, a accentuat asupra unor dificultăţi în procesul de realizare, în conti­nuare, a restructurării politice a Poloniei, de introducere a unei construcţii demoratice şi a atras atenţia asupra pericolului care ar putea exista dacă so­cietatea poloneză nu va simţi şi nu va vedea zilnic schimăbri care să determine eliminarea "concepţiei vechi" cu privire la rolul statulu şi instituţiilor sale în ceea ce priveşte servirea şi apărarea intereselor poporului.

Se apreciază că în aceeaşi discuţie - a luptei pentru putere, pentru aliaţi - se înscrie şi afirmaţia potrivit căreia "va fi necesară adoptarea unei atitu­dini corecte faţă de grupările - mai mari sau mai mici - care au rămas, din diferite motive, în afara Parlamentului, ca şi a necesităţii dezideologizării sistemului de drept, a aparatului de stat ("nomenclatura"), a ordinii publice şi a apărării ţării, a antrenării tineretului, a intelecutalităţi la realizarea procesului de introducere a pluralismului politico-sindical în întreaga viaţă a so­cietăţii poloneze.

În cadrul expunerii, premierul nu a pierdut din vedere să sublinieze rolul de "liant" al Bisericii, care a vegheat totdeauna alături de stat la realizarea aspiraţiilor poporului polonez şi, cunoscând psihologia poporului polonez, a apelat la "încrederea în forţele spirituale şi materiale ale poporului" şi la ajutorul divin pentru "înfăptuirea marelui pas pe drumul care se deschide în faţa Poloniei".


3. În ceea ce priveşte activitatea economică a Guvernului, expunerea a fost limitată la constatări privind situaţia catastrofală, menţionându-se că: media nivelului de viaţă este mai scăzută decât acum 10 ani, creşte datoria externă, capacitatea de producţie în industrie nu este folosită integral (producţia a scăzut), agricultura trebuie reutilată, sunt necesare noi investiţii pentru redresarea nivelului tehnic şi tehnologic, se agravează problema locuinţelor, criza ecologică în unele regiuni se apropie de catastrofă etc.

Expunerea-program nu curpinde elemente concrete referitoare la realizarea reformei şi mai ales măsuri precise privind ieşirea din criză. De altfel, în luările de cuvânt, M. Orzechowski, preşedintele clubului parlamentar al PMUP, membru al Biroului Politic al CC al PMUP, şi B. Geremeck, preşedintele clubului parlamentar al "Solidarităţii", au menţionat că, "în fond, reforma economică este încă în curs de elaborare şi viaţa va mai aduce multe modificări".

Între altele, premierul a subliniat că se vor adopta măsuri rapide privind eliminarea sistemului de monopolizare de către stat a producţiei industriale, privatizarea treptată a unor ramuri şi domenii, liberalizarea pieţei, convertibiltiatea zlotului, ca şi urmărirea creşterii eficienţei întreprinderilor de stat în condiţii de concurenţă.
Aceste mutări vor necesita noi schimbări în sistemul financiar-bancar şi în competenţele instituţiilor financiare, în sistemul de impozite etc.


4. O mare parte din expunere se referă la situaţia de superinflaţie existentă în Polonia, subliniindu-se dificultăţile pe care aceasta le creează poporului polonez, dar fără a da speranţe cu privire la redresarea situaţiei.

A menţionat că se va aplica, în continuare, sistemul de indexare, dar mărirea retribuţiilor nu poate ţine pasul cu creşterea liberă a preţurilor, ceea ce explică grevele. Numai în luna august preţurile au crescut cu 50%, iar în septembrie au crescut deja cu 40%. Dacă situaţia se va menţine astfel - a spus premierul - în anul următor inflaţia va fi de 400%, ceea ce înseamnă că chifla va costa nu 40 de zloţi, cât este azi, ci 1.600 zloţi, litrul de benzină 20.000 zloţi, iar un dolar 440.000 zloţi.
Marcel Mămularu
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 196-199