Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Către Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşului Constantin Oancea, Tovarăşului Lucian Petrescu,
Vă informăm că la 9.10.'89, ora 20:00, Radio Kossuth a transmis o emisiune (de 50 minute) intitulată "Alternative ale României". Emisiunea - sub formă de masă rotundă, a fost organizată de redacţia ziarului "Informaţii despre Ardeal" din Ungaria.
Au participat Pal Bodor (scriitor, provenit din România), Csada Bojte - redactor al ziarului de mai sus, Claude Karnoouh antropolog francez, Michael Shafir - politolog, de la "Europa Liberă", Schoplin Gyorgy - profesor la Şcoala Economică din Londra, şi Imre Szokai - adjunct şef de secţie la CC al PSU. Discuţiile au fost conduse de Humperlich Andras, lucrător la ziarul amintit.
În cadrul emisiunii, s-a încercat să se facă o analiză a situaţiei politice, economice şi sociale actuale din România, prin prisma evoluţiei istorice a societăţii româneşti. S-a făcut o prezentare critică a situaţiei actuale din România şi, în general, a realităţilor româneşti de după 1944, dar, în special, din 1965 şi până în prezent. Scopul principal urmărit a vizat, însă, situaţia maghiarilor din Transilvania, viitorul acestora, perspectiva convieţuirii populaţiei maghiare cu cea românească.
Pal Bodor a mai arătat că perspectiva maghiarilor din România este sumbră, întrucât conducerea României a pasat problema naţionalităţii maghiare la organele de securitate. În acest sens, România şi-a format asemenea oameni din rândul naţionalităţii maghiare pe care să-i folosească ca informatori şi traducători. Aceştia cunosc puţin din cultura maghiară şi nu pot fi folosiţi ca intermediari utili, nu cunosc detalii despre tradiţiile şi cultura maghiară, aşa cum a fost generaţia sa.
I. Szokai a încercat să evidenţieze că politica conducerii române actuale a reuşit să câştige populaţia româneacsă prin unele realizări meritorii, mai ales în politica externă (neparticiparea în 1968 la intervenţia din RSC, "a scăpat" de ruşi independenţa economică) şi că aceasta a introdus în politica PCR un pronunţat spirit naţionalist.
C. Karnoouh şi M. Shafir au apreciat că "unele acţiuni de politică externă românească nu trebuie considerate ca realizări ale ei, ci mai degrabă ca speculaţii şi reuşite de moment, şi ca un fel de reacţie a preşedintelui român faţă de pericolul ce-l paşte de la reformele din Ungaria şi Polonia" (au exemplificat cu 16.06.'89, când, deşi la Budapesta nu s-au făcut referiri la România, preşedintele român a apreciat că ungurii s-au amestecat în problemele sale interne).
Faptul că în România nu există structuri de opoziţie, I. Szokai a apreciat că acest lucru s-ar datora, în principal, evoluţiei istorice a societăţii româneşti, care nu are tradiţie în această privinţă. În România există un fel propriu de opoziţie faţă de conducere, care se manifestă prin atitudinea de pasivitate a populaţiei şi, în mod deosebit, a intelectualităţii. După părerea sa, este necesar să se continue contactele ungare cu intelectualii români, prin care să se explice realităţile ungare şi a determina, astfel, populaţia română să înţeleagă că poporul ungur nu are intenţii revizioniste şi, în acest fel, să reuşească apropierea şi convieţuirea paşnică a lor, cu respectarea reciprocă a culturii.
La ora actuală, în Transilvania nu există intelectualitate maghiară, dar nici română, deşi acolo a existat o intelectualitate română care a avut o poziţie proprie, diferită de aceea din Moldova şi Muntenia. Regimul Ceauşescu a lichidat şi această tentă de personalitate a intelectualităţii din Transilvania.
Toţi vorbitorii au apreciat că evoluţia evenimentelor din URSS va influenţa, mai devreme sau mai târziu, şi viaţa politică din Româ-nia. Menţionăm că această emisiune va continua sub forma unui serial, pe teme antiromâneşti.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 221-222
Citește pe Antena3.ro
