x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din arhiva Ministerului de Externe Radio Kossuth a lansat un serial de emisiuni despre România

Radio Kossuth a lansat un serial de emisiuni despre România

10 Oct 2009   •   00:00
Informarea Ambasadei Româ­ni­ei la Budapesta
Către Ministerul Afacerilor Ex­terne
Tovarăşului Constantin Oan­cea, To­va­răşului Lucian Petrescu,


Vă informăm că la 9.10.'89, ora 20:00, Radio Kossuth a transmis o emisiune (de 50 minute) intitulată "Alternative ale României". Emisiu­nea - sub formă de masă rotundă, a fost organizată de redacţia ziarului "In­formaţii despre Ardeal" din Un­garia.

Au participat Pal Bodor (scrii­tor, provenit din România), Csada Bojte - redactor al ziarului de mai sus, Claude Karnoouh antropolog francez, Michael Shafir - politolog, de la "Europa Liberă", Schoplin Gyorgy - profesor la Şcoala Econo­mică din Londra, şi Imre Szokai - adjunct şef de secţie la CC al PSU. Discuţiile au fost conduse de Humperlich Andras, lucrător la ziarul amintit.

În cadrul emisiunii, s-a încercat să se facă o analiză a situaţiei politice, economice şi sociale actuale din România, prin prisma evoluţiei istorice a societăţii româneşti. S-a făcut o prezentare critică a situaţiei actuale din România şi, în general, a realităţilor româneşti de după 1944, dar, în special, din 1965 şi până în prezent. Scopul principal urmărit a vizat, însă, situaţia maghiarilor din Transilvania, viitorul acestora, perspectiva convieţuirii populaţiei ma­ghia­re cu cea românească.

Pal Bodor a mai arătat că perspectiva maghiarilor din România este sumbră, întrucât conducerea României a pasat problema naţio­nalităţii maghiare la organele de securitate. În acest sens, România şi-a format asemenea oameni din rândul naţionalităţii maghiare pe care să-i folosească ca informatori şi traducători. Aceştia cunosc puţin din cultura maghiară şi nu pot fi folosiţi ca intermediari utili, nu cunosc detalii despre tradiţiile şi cultura maghiară, aşa cum a fost generaţia sa.

I. Szokai a încercat să evidenţieze că politica conducerii române actuale a reuşit să câştige populaţia româneacsă prin unele realizări meritorii, mai ales în poli­ti­c­a externă (neparticiparea în 1968 la intervenţia din RSC, "a scă­pat" de ruşi independenţa econo­mi­că) şi că aceasta a introdus în po­li­tica PCR un pronunţat spirit na­ţio­nalist.

C. Karnoouh şi M. Shafir au apreciat că "unele acţiuni de politică externă românească nu trebuie considerate ca realizări ale ei, ci mai degrabă ca speculaţii şi reuşite de moment, şi ca un fel de reacţie a preşedintelui român faţă de pericolul ce-l paşte de la reformele din Ungaria şi Polonia" (au exemplificat cu 16.06.'89, când, deşi la Budapesta nu s-au făcut referiri la România, preşedintele român a apreciat că ungurii s-au amestecat în problemele sale interne).

Faptul că în România nu există structuri de opoziţie, I. Szokai a apre­ciat că acest lucru s-ar datora, în principal, evoluţiei istorice a so­cie­tăţii româneşti, care nu are tra­diţie în această privinţă. În Ro­mâ­nia există un fel propriu de opo­zi­ţie faţă de conducere, care se mani­festă prin atitudinea de pasivitate a populaţiei şi, în mod deosebit, a intelectualităţii. După părerea sa, este necesar să se continue contac­tele ungare cu intelectualii români, prin care să se explice realităţile ungare şi a determina, astfel, po­pu­laţia română să înţeleagă că po­po­rul ungur nu are intenţii revizio­nis­te şi, în acest fel, să reuşească apro­pierea şi con­vieţuirea paşnică a lor, cu respec­tarea reciprocă a cul­tu­rii.

 La ora actuală, în Transilvania nu există intelectualitate maghia­ră, dar nici română, deşi acolo a exis­tat o intelectualitate română care a avut o poziţie proprie, dife­rită de aceea din Moldova şi Muntenia. Regimul Ceauşescu a lichidat şi această tentă de personalitate a intelectua­lităţii din Transilvania.

Toţi vorbitorii au apreciat că evoluţia evenimentelor din URSS va influenţa, mai devreme sau mai târziu, şi viaţa politică din Ro­mâ-nia. Menţionăm că această emisiune va continua sub forma unui serial, pe teme antiromâneşti.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 221-222

×
Subiecte în articol: din arhiva ministerului de externe