Se pregătea vizita lui George Bush la Budapesta

Document din volumul: 1989 – Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 129-130

Principalele cotidiene din 8 iulie a.c. reproduc interviul acordat, la Washington, de preşedintele George Bush, unui grup de patru ziarişti maghiari.

Încă de la început, preşedintele Bush a arătat că în prezent s-a schimbat politica SUA faţă de Ungaria şi că vi­zi­ta primului preşedinte american în Ungaria deschide o nouă eta­pă în relaţiile dintre cele două ţări. Prin această vizită se va exprima sprijinul american faţă de reformele din viaţa politică şi economică din Ungaria. Preşedintele american a arătat, de asemenea, că doreşte să cunoască „noua conducere ungară".

După ce a subliniat că SUA nu doreşte să se amestece în treburile interne ale Ungariei, G. Bush a arătat, totuşi, că dacă „sistemul economic ungar va evolua spre o mai mare deschidere, spre întărirea sectorului particular, atunci Statele Unite pot deveni mai uşor partener în dezvoltarea economiei şi reformarea acesteia". A ţinut să men­ţioneze că, după vizita primului-ministru australian, Bob Hawke, în Ungaria, acesta i-a dat un telefon în care a prezentat „uriaşele posibilităţi de apro­piere între Ungaria şi unele ţări occidentale, ca Australia şi SUA", scop în care a propus ca cele două ţări să sprijine Ungaria.

Abordând problemele militare în contextul propunerilor americane în cadrul NATO de reducere a forţelor militare convenţionale, preşedintele George Bush a arătat că vrea să abordeze această problemă şi cu conducătorii unguri. George Bush a subliniat că SUA sprijină Ungaria din punct de vedere politic şi că, în acest domeniu, preşedintele este sprijinit şi de Parlament, care a luat cunoştinţă cu satisfacţie de reformele din Ungaria (orientarea spre economia de piaţă, dezafectarea gardului de la frontiera cu Austria), dar că sprijinul economico-financiar este hotărât de experţi în acest domeniu.

Aceştia vor să ştie dacă ajutorul financiar dat Ungariei este folosit în mod corespunzător. Răspunzând la o întrebare a re­pre­zentantului cotidianului Neps­zabadsag, G. Bush şi-a exprimat speranţa în legătură cu apropierea momentului în care o ţară din Tratatul de la Varşovia va deveni „o ţară liberă, cu regim democratic şi economic de piaţă", şi a arătat că în prezent aceste gânduri se îndreaptă spre Ungaria şi Polonia.

A subliniat că ajutorul american către Ungaria va fi cu atât mai concret, mai substanţial, „cu cât privatizarea va fi mai mult dezvoltată, cu cât se va deschide mai mult piaţa, cu cât Ungaria se va orienta spre Occident".

Citește pe Antena3.ro

Jeff Bezos și-ar face nuntă de 600 de milioane la Aspen, chiar după Crăciun. Cine este logodnica miliardarului, Lauren Sanchez

George Bush a ţinut să precizeze că prin vizita sa în Ungaria, „nu vreau să îngreunez viaţa domnului Gorbaciov, cum nu cred că el, prin vizita sa la Paris, vrea să îngreuneze viaţa Statelor Unite". Se deplasează în Ungaria „cu dorinţa discutării acelor probleme în care credem cu putere: drepturile omului".

Reprezentantul cotidianului Ma­gyar Hirlap a arătat că poporul maghiar a apelat de două ori în timpul istoriei pentru ajutor la poporul american, în 1948 şi în 1956, şi că în ambele situaţii nu a primit ajutor. În acest context a întrebat dacă există în SUA un simţământ de respon­sabilitate faţă de Europa de Est şi viitorul Ungariei.

Preşedintele american a răspuns că el nu ar folosi cuvântul „respon­sabilitate", dar că „resimte adânc schimbările şi îi bate inima alături de poporul maghiar". În 1956 SUA a fost de partea „celor de pe baricadele" din Budapesta, iar în prezent „suntem alături de cei care vor mai multă libertate". George Bush a lansat un apel către tinerii din Ungaria şi Polonia care „trăiesc într-o epocă frământată, o epocă a schimbărilor dinamice", cerând studenţilor Budapestei să ia parte „la schimbări, la ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi Uniunea Sovietică".

Preşedintele american a continuat: „Dacă eu aş avea 21 de ani şi aş trăi în Ungaria aş spune: Dumnezeule, ce evenimente înălţătoare se întâmplă şi eu pot fi părtaşul acestora şi aş putea să devin şi preşedinte".

Referindu-se la întâlnirea de la Paris, care se va desfăşura imediat după vizita la Budapesta, G. Bush a subliniat că „un punct deosebit pe ordinea de zi va fi modul în care Occidentul poate sprijini Ungaria şi Polonia". Cu această ocazie vor fi clarificate două probleme: ce re­forme sunt necesare pentru ca prin intermediul instituţiilor inter­na­ţionale să fie exprimat acest sprijin, şi câţi bani pot fi folosiţi în acest sens.

Răspunzând la ultima întrebare pusă de reprezentantul MTI, în legătură cu „ce pot face americanii şi noul lor partener mic, Ungaria, ca Războiul Rece să se încheie în Europa de EstĂ", preşedintele ame­rican a subliniat importanţa noilor forţe politice din Ungaria, a faptului că acestea poartă deja tratative cu guvernul şi că acestea trebuie continuate.

   Traian Pop