"Situaţia în Germania Democrată se complică"

Raportul Ambasadei României la Washington
Către Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşei Olimpia Solomonescu, adjunct al ministrului,
Tovarăşului Ilie Şimon, director DR. V,

La 16 octombrie a.c., am efectuat o vizită lui Raymond G.H. Seitz, asistent al secretarului de stat, care coordonează şi zona Europei şi Canada.

1. R. Seitz - după ce a arătat că activi­ta­tea sa oficială în noua funcţie a în­ce­put-o în august a.c., fiind implicat ul­terior în diverse acţiuni importante de relaţii cu ţări europene, şi a preci­zat că, prin natura muncii sale, ar trebui să primească în audienţă am­ba­sadorii din Washington ai celorlalte 34 ţări participante la CSCE - s-a arătat in­teresat de situaţia relaţiilor româ­no-ame­ricane. În acest context, men­ţionând că la revenirea sa la Washington, după cinci ani la post în străi­nă­ta­te, la Ambasada SUA din Londra, "a gă­sit un alt stadiu al raporturilor bilate­rale faţă de cel existent în trecut", R. Seitz s-a interesat "care sunt ele­mentele sau motivaţiile care au con­dus la asemenea situaţie". Am rei­terat că, pentru stadiul în care se află în prezent legăturile româno-ameri­ca­ne, partea română nu are nici o contribuţie, întrucât poziţia sa a fost constant constructivă în direcţia extinde­rii raporturilor bilaterale; din păcate, însă, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi din partea americană, care şi-a schimbat atitudinea faţă de elementele de bază ale relaţiilor bilaterale.

Am subliniat că România, atât în trecut, când relaţiile erau bune, cât şi în prezent, s-a pronunţat şi se pronunţă consecvent pentru dezvoltarea relaţiilor sale cu SUA, pe baza res­pectării cu stricteţe a principiilor unanim recunoscute privind relaţiile dintre state, pornind de la faptul că acestea servesc interesului celor două popoare, politicii generale de pace şi colaborare internaţională. România a făcut numeroşi paşi pozitivi şi pro­puneri concrete vizând dezvoltarea relaţiilor pe toate planurile. De mai mulţi ani, s-a propus realizarea unui dialog, la diverse niveluri, pentru a se stabili căile prin care să se înfăptuiască obiectivul comun de dezvoltare a raporturilor româno-americane, însă poziţia părţii americane nu a venit în întâmpinarea acestora.

România a respectat şi aplicat toate înţelegerile bilaterale, în timp ce partea americană a recurs tot mai frecvent la condiţionări şi alte acti­vităţi care contravin normelor şi prevederilor documentelor bilaterale, evidenţiindu-se în acest sens, de exemplu, situaţia acordului comercial din 1975, care, în ce priveşte clauza naţiunii celei mai favorizate, prevede, încă de la început, că cele două state şi-o acordă "imediat, reciproc şi necondiţionat". Cu toate acestea, SUA au început ulterior să facă o serie de condiţionări în relaţiile economice cu România şi să lege, în general, dezvoltarea raporturilor bilaterale de atitudinea României faţă de unele pro­bleme, ceea ce indică o neînţelegere în cercurile de decizie din SUA faţă de realităţile din ţara noastră.

România şi-a stabilit obiectivele şi priorităţile de dezvoltare în funcţie de condiţiile şi tradiţiile proprii, la fel ca şi politica sa externă independentă.  Este clar şi categoric că România este în favoarea discutării unor probleme politice, economice, culturale, tehnico-ştiinţifice în condiţii de egalitate şi respinge ferm orice formă de presiune sau încercare de amestec în treburile interne.

Există diferenţe de vederi între România şi SUA, însă este de neînţeles ca dezacordul într-o anumită pro­blemă să afecteze în ansamblu raporturile bilaterale. Au avut loc unele modificări ale atitudinii părţii ame­ricane, pe care partea română nu le înţelege, întrucât România nu şi-a permis niciodată să impună SUA anumite poziţii ale sale. La deteriorarea imaginii în SUA a ţării noastre, un rol important a revenit unor congresmeni şi oficialităţi care, prin atitudinea lor de folosire a unor date şi informaţii false, nereale, au contribuit la acţiunile ostile României din partea unor cercuri reacţionare, iredentiste, fasciste.

Perspectiva de îmbunătăţire şi de ex­tindere a raporturilor româno-ame­­ricane este deschisă, în condiţiile res­pectării în practică a principiilor una­­nim recunoscute şi a înţelegerilor bi­laterale. În acest context, am subli­niat că este important sprijinul său, la Departamentul de Stat, al altor au­to­rităţi americane, pentru reali­za­rea de acţiuni care să conducă la dezvol­ta­rea raporturilor româno-americane.


2. R. Seitz a arătat că, din convorbiri avute la Washington, precum şi în străinătate cu reprezentanţi ai ţărilor vest-europene, au rezultat elemente critice la adresa României, în ceea ce priveşte aplicarea actului final de la Helsinki, a înţelegerilor pe linia CSCE, menţionând în această privinţă drepturile omului şi problema minorităţii ungare. Am subliniat atitudinea activă şi constantă a ţării noastre pentru promovarea procesului CSCE, reamintind rolul jucat de România şi colaborarea strânsă cu partea americană la timpul respectiv, în vederea elaborării actului final de la Helsinki. De asemenea, am evidenţiat con­cepţia şi poziţia ţării noastre în ceea ce priveşte drepturile omului, relie­fând drepturile realmente fundamentale ale omului - dreptul la muncă, la educaţie, subliniind gene­ra­lizarea învăţământului de 12 ani gratuit şi dreptul la locuinţă, cultură etc. - cu referiri concrete la situaţia existentă în SUA în această privinţă.

Am arătat că România nu este în favoarea emigrării, poporul român, care există de mii de ani pe teritoriul ţării, fiind deplin angajat în activitatea de dezvoltare econo­mico-so­cială a ţării, de progres şi propăşire a întregului popor. În acest context, am reliefat că România, deşi nu încurajează emigrarea, soluţionează în spirit umanitar situaţii privind reu­ni­rea de familii, menţionând că există în prezent peste 1.700 de cetăţeni că­rora li s-a acordat aprobarea auto­rităţilor române de a pleca definitiv din ţară, care nu au viza americană. În acest context, am subliniat că Ro­mânia nu a făcut aceasta condiţionat de aplicarea sau nu a clauzei în relaţiile economice reciproce.

Am evidenţiat netemeinicia in­vo­că­rii problemei minorităţilor din Ro­mâ­nia, subliniind drepturile şi con­diţiile create de societatea socia­listă din ţara noastră pentru asigurarea în practică a egalităţii în drepturi pentru toţi locuitorii ţării. Tot­odată, am reliefat că cercuri reac­ţionare iredentiste maghiare şi din Oc­cident, sub masca pretinsei griji fa­ţă de minoritatea maghiară, vizează în mod direct integritatea teritorială a României şi am evidenţiat că partea ro­mână nu doreşte ca SUA să fie an­gre­nate în acţiuni anti­ro­mâneşti ini­ţia­te de alte ţări, de cercuri duş­mă­noase.


3. R. Seitz s-a interesat de "moder­nizarea satelor şi dislocarea po­pulaţiei respective". Am arătat că prezentarea, în acest mod, a problemei dezvoltării localităţilor României este complet greşită şi nu corespunde realităţii, are la bază necunoaşterea sau reaua intenţie a anumitor cercuri. În acelaşi timp, am reliefat că această problematică a fost utilizată cu rea-credinţă, încercându-se a se găsi un motiv pentru amestec în treburile interne ale ţării noastre. Am explicat, documentat, procesul de perfecţio­nare continuă a organizării social-eco­­nomice, politice şi juridice a societăţii româneşti şi am prezentat aspecte legate de procesul de urbanizare a populaţiei, asigurarea stabilităţii po­pulaţiei în localităţile respective, diminuarea diferenţelor în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă în mediul urban şi rural etc.


4. După ce a menţionat că are cunoştinţă de poziţia României faţă de evenimentele şi schimbările recente din Polonia şi Ungaria, R. Seitz a apreciat că hotărârea Guvernului ungar în ceea ce priveşte "deschiderea frontierelor" pentru trecerea cetă­ţenilor RDG în Austria spre RFG cores­punde normelor din procesul CSCE.


5. În încheiere, R. Seitz a arătat că "priveşte cu speranţe" evoluţia raporturilor româno-americane.
Notă. Noul ambasador al SUA la Bucureşti, A. Green, a solicitat şi s-a convenit să facă o vizită protocolară la 26 octombrie a.c.
Ion Stoichici
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 237-241