Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
I. La data de 13 aprilie a.c., Ioan Buduca, redactor de rubrică la revistele "Amfiteatru" şi "Viaţa studenţească", şi Ioan Groşan, referent de specialitate în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici, membrii de partid, ambii cunoscuţi cu preocupări literare, s-au prezentat, separat, la conducerile lor profesionale şi au informat în scris despre primirea, prin intermediul unei persoane necunoscute de ei, a unei scrisori din partea lui Nicolae Breban, stabilit la Paris. Cele două conduceri au sesizat organele de securitate, punând la dispoziţie textul scrisorii şi informările celor în cauză. Din conţinutul acestora şi verificările ulterioare au rezultat următoarele:
La începutul lunii aprilie a.c., Ioan Groşan a fost căutat telefonic de o femeie care i-a solicitat o întâlnire, precizând că are să-i dea ceva din partea lui Nicolae Breban, stabilind să se vadă a doua zi într-un parc din apropierea locuinţei lui Groşan, ocazie cu care i-a dat un plic destinat lui Ioan Buducă şi Ioan Groşan, despre care a afirmat că a intrat greu în ţară.
În cuprinsul scrisorii, Nicolae Breban le-a comunicat celor doi propunerea ce i s-a făcut la Paris ca, împreună cu Dumitru Ţepeneag, să pregătească un număr special al revistei "Les temps modernes" (Timpurile moderne), dedicat integral României şi culturii româneşti contemporane, ofertă care doreşte să o folosească pentru a întocmi un dosar al culturii române de azi şi a etala opiniile, revoltele şi, de ce nu, textele literare ale scriitorilor români din ţară. În acest sens, a solicitat destinatarilor să adreseze cinci întrebări unui număr de 10 scriitori, toţi cunoscuţi cu poziţie ostilă politicii partidului şi statului nostru.
Intenţiile lui Nicolae Breban rezultă cu claritate din nominalizarea scriitorilor vizaţi, din menţiunea că nu doreşte să fie angrenat nici unul dintre scriitorii oficiali, deoarece, prin atitudinea lor, mult prea laşă, nu pot fi consideraţi lideri ai culturii de azi, precum şi din precizarea făcută în finalul scrisorii de a-i scoate din inerţie pe cei încă nehotărâţi. Apreciind că obiectul întrebărilor depăşeşte cadrul strict literar şi cultural, Ioan Buduca şi Ioan Groşan nu le-au transmis scriitorilor recomandaţi de Nicolae Breban, informând doar pe şefii lor personali.
Informativ, s-a stabilit că, la 11 aprilie a.c., Nicolae Breban a avut o convorbire telefonică cu numitul Florin Sicoie din Ploieşti, fizician la Institutul de Inginerie Tehnologică şi proiectări Rafinării, cunoscut şi cu preocupări literare, pe care l-a îndemnat să se deplaseze în Bucureşti şi să ia legătura cu Ioan Buducă, pe care să-l sprijine la difuzarea celor cinci întrebări formulate de el. La data de 18 aprilie a.c., Florin Sicoie a venit la redacţia revistei "Viaţa studenţească" pentru a-l întâlni pe Ioan Buduca şi a lua întrebările, dar acesta i-a spus că nu le mai are, întrucât le-a dat unui prieten din provincie.
2. Încă din toamna anului 1988, Ioan Groşan şi Ioan Buduca l-au rugat pe Nicolae Breban să le trimită în Banca Română de Comerţ Exterior o sumă valutară necesară unei excursii în Franţa. În plicul primit, pe lângă scrisoare se afla şi confirmarea trimiterii sumei de câte 700 de franci pentru fiecare. Faptul că expeditorul sumei pentru Ioan Buduca era Dumitru Ţepeneag a fost calificat de Ioan Groşan ca o naivitate sau inconştienţă din partea lui Nicolae Breban, iar Ioan Buduca a afirmat că acţiunea de cuplare a lui Nicolae Breban cu Dumitru Ţepeneag ar avea scopul de a-l compromite pe autorul scrisorii, plasându-l în rândul scriitorilor disidenţi din Paris şi, personal, nu va face demersuri pentru efectuarea călătoriei. Ioan Groşan a solicitat conducerii Uniunii Artiştilor Plastici aprobarea plecării ca turist în Franţa, pentru 15 zile (15-30 septembrie a.c.), urmând să depună actele la Serviciul de Paşapoarte.
II. Pe linia muncii de securitate, Ioan Buduca şi Ioan Groşan sunt cunoscuţi astfel:
- Ioan Buduca, avertizat în 1976 pentru trimiterea mai multor scrisori cu conţinut tendenţios la postul de radio Europa Liberă. Este cunoscut că întreţine relaţii prin corespondenţă cu Nicolae Breban şi se află în anturajul unor elemente ostile din domeniul artei şi culturii, fapt pentru care este lucrat activ de Securitatea Municipiului Bucureşti.
- Ioan Groşan, fost component al "Cenaclului de luni", condus de Nicolae Manolescu, legătură apropiată a lui Nicolae Breban, nu este cunoscut cu probleme pe linia muncii de securitate.
Analizând conţinutul scrisorii lui Nicolae Breban, modul ilegal de transmitere şi atitudinea persoanelor cărora le-a fost adresată, rezultă că acţiunea lui Nicolae Breban şi Dumitru Ţepeneag urmăreşte să aducă atingere politicii statului nostru în domeniul literaturii, fapt pentru care opinăm să nu se dea curs unei asemenea activităţi.
Document din volumul: Cartea albă a Securităţii, Mihai Pelin, Bucureşti, Serviciul Român de Informaţii, 1997
Citește pe Antena3.ro
