Notă: Brucan, faţă în faţă cu anchetatorii

Din ancheta efectuată asupra lui Brucan Silviu în ziua de 20 martie a.c., au rezultat următoarele:

Recunoaşte că, în prima parte a anu­lui 1989, a avut discuţii cu Apostol Gheorghe şi Bârlădeanu Alexandru, ocazii în care au stabilit să redacteze o scri­soare deschisă pentru a atrage aten­­­ţia asupra faptului că conducerea statului nostru ar încălca principiile stablite de Congresul al IX-lea al PCR. Ide­ea nu s-a materializat însă, deoa­rece Brucan Silviu a primit între timp aprobarea de a pleca în SUA, iar timpul ră­mas la dispoziţie nemaipermi­ţân­du-i să intre în contact cu cele do­uă persoane pentru finalizarea textului.

După reîntoarcerea în ţară s-a în­tâlnit în Parcul Herăstrău, în luna ia­nuarie a.c., cu Apostol Gheorghe, oca­zie în care acesta l-a informat că s-a con­stituit un grup, format din cinci vechi membri de partid, care a pre­gătit o scrisoare cu o structură şi pro­blematică mai largă, de interes ge­ne­ral, care să fie transmisă la CC. Cu acest prilej, Apostol Gheorghe i-a cerut să adere la această acţiune, fapt cu care Brucan Silviu s-a declarat de acord.

 

Brucan Silviu susţine că în dis­cu­ţiile avute cu Apostol Gheorghe au stabilit ca, pentru reuşita acţiunii lor, să res­pec­­te anumite reguli de conspirativitate, care aveau în vedere ur­mă­toa­rele:
- separarea operaţiunilor de redac­tare a textului de cele cu caracter teh­nic, respectiv de dactilografiere şi expediere;
- păstrarea secretului acţiunii faţă de alte persoane, inclusiv membrii lor de familie;
- operaţiunile tehnice urmau să fie realizate de o a şaptea persoană, cu­noscută de Apostol Gheorghe, apo­li­tică şi cu relaţii în exterior;
- redactarea textului în cinci exemplare, dintre care patru să fie trimise unor corespondenţi de presă occidentali, iar ultimul, la CC al PCR.
Brucan Silviu declară că, la sfârşitul lunii februarie a.c. l-a vizitat la domiciliu pe Apostol Gheorghe - fapt nereal, ei întâlnindu-se în zilele de 19 şi, respectiv, 26 februarie a.c. în Parcul Herăstrău - prilej în care ar fi citit textul scrisorii şi contribuit la redactarea lui în forma finală.

 

Inter­venţiile pe text ale lui Brucan ar fi constat în stilizarea unor paragrafe şi adăugarea altora, între care a menţionat pe cele referitoare la: violarea co­respondenţei şi intercep­tarea convorbirilor te­lefonice, izolarea Ro­mâ­niei în Europa şi conse­cinţele negative ce de­curg din aceasta asupra eco­nomiei, precum şi a paragrafului final prin care se face precizarea că semnatarii scrisorii sunt gata să participe la un dialog cu guvernul pentru a găsi căi şi mijloace de depăşire a impasului în care s-ar afla ţara.

 

Recunoaşte că, în pri­măvara anului trecut, l-a informat pe consilierul politic american Michael Parmly despre discuţiile avute cu Apostol Gheor­ghe şi Bârlă­deanu Ale­xandru, diplomatul fiind interesat să afle dacă grupul respectiv face parte şi IGM, la care Brucan i-ar fi răspuns că nu.

 

La 3 martie a.c., Brucan Silviu susţine că i-a comunicat lui Michael Parmly despre intenţia sa şi a grupului constituit de a trimite scrisoarea fără a-i da şi alte amănunte.
Minte!

 

Cu privire la difuzarea textului scrisorii, Brucan Silviu a prezentat o de­claraţie prin care în­cearcă să deruteze an­cheta, formulând o variantă potrivit căreia persoana însărcinată cu probleme tehnice ar fi expediat, prin poştă, câte un exemplar al scrisorii la CC al PCR, lui Urmă Viorel, de la Agenţia Associated Press, pe adresa de la domiciliu a unui ce­tăţean englez, angajat al postului de radio BBC, al cărui nume nu-l cu­noaşte, ultimele două exemplare fiind depuse la căsuţa postală a unor corespondenţi de presă străină din Bucureşti.

 

În cursul anchetei s-a evidenţiat faptul că Brucan Silviu este deosebit de frământat că ar putea fi demascat ca singur autor al redactării scris­orii şi predării ei unor diplomaţi occidentali acreditaţi la Bucureşti, spre a fi difuzată în exterior.

 

De asemenea, este dominat de teama că ceilalţi cinci semnatari s-ar putea dezice de ac­ţiunea lor.
Tehnicianul despre care declară este o in­venţie a sa, spre a ne deruta, el fiind de fapt cel care a difuzat textul scrisorii. Ca o dovadă în acest sens, este faptul că la 1 martie a.c. a depus personal la cutia poştală de la Hotelul Dorobanţi scrisoarea adresată lui Urmă Viorel.
Ancheta asupra lui Brucan Silviu continuă şi pe timpul nopţii, spre a-l determina să recunoască adevărul.

 

2. În ziua de 20 martie a.c. până în momentul ple­cării de la domiciliu, Brucan Silviu a ascultat bu­letinele de ştiri de la orele 6:00 şi 7;00 ale postu­lui de radio Europa Liberă.

Ulterior, discuţiile purtate între membrii familiei nu au evidenţiat aspecte de interes în caz. Nicolae Mircea a făcut unele comentarii negative cu privire la in­vestiţiile care se fac pentru construirea Casei Republcii, a Casei Ştiinţei şi Tehnicii, a muzeului şi a operei, investiţii a căror valoare toală ar depăşi cu mult valoarea tuturor construcţiilor realizate în Capitală după război.

 

3. Între orele 11:20-11:40 Nicolae Mircea s-a de­plasat la vechiul loc de muncă, unde a predat un proiect, prilej cu care conducerea secţiei i-a atras în mod ferm atenţia ca a doua zi să revină pentru a lichida definitiv gestiu­nea pe care o mai are.
Document din volumul: Dosarul Brucan. Documente ale Direcţiei a III-a Contraspionaj a Departamentului
Securităţii Statului (1987-1989), Iaşi, Editura Polirom, 2008