Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exemplarul nr. 1
Notă
1. Din ancheta efectuată asupra lui Brucan Silviu în ziua de 30 martie a.c., au rezultat următoarele:
a) Fiind reluată cercetarea sa în legătură cu modalitatea în care s-a ajuns ca Răceanu Grigore să fie inclus pe lista semnatarilor scrisorii celor şase, Brucan Silviu a continuat să susţină că nu a avut iniţiativă în acest sens. În susţinerea afirmaţiilor sale, Brucan Silviu a reluat vechiul "argument" că necunoscându-l pe Răceanu Grigore, în scrisoare, i-a trecut prenumele greşit.
F. bine. Felicitări.
Folosindu-se o tehnică adecvată de anchetă, lui Brucan Silviu i s-au prezentat două variante - cu scrisul său - ale numelor semnatarilor scrisorii, în care Răceanu apare cu prenume diferite (Ion şi Grigore). Procedeul i-a produs un şoc şi a recunoscut pe loc că în exemplarul scrisorii predat lui Michael Parmly, la 6 martie a.c., era consemnat numele real al lui Răceanu Grigore. De asemenea, a rămas cu convingerea că organele de securitate au penetrări informative la Ambasadele SUA şi Angliei din Bucureşti, numai în acest fel explicându-se că suntem în posesia celor două exemplare.
Raportăm că, în anchetă, nu s-a folosit exemplarul scrisorii trimisă de el, prin poştă, corespondentului Agenţiei Associated Press la Viena, în care prenumele Răceanu apărea cu iniţiala "C".
b) A recunoscut că a avut iniţiativă contactării pe stradă a lui Răceanu Maria şi că i-a relatat lui Michael Parmly conţinutul discuţiilor purtate cu aceasta. Motivează însă contactarea susnumitei prin aceea că o considera "o femeie necăjită" şi credea că Răceanu Mircea "nu putea în nici un caz să se fi făcut vinovat de vreo faptă criminală".
c) Pe timpul anchetei s-a situat permanent pe o poziţie de refuzare a reluării, aprofundării şi clarificării unor aspecte despre care a dat anterior declaraţii şi îndeosebi cele privind discuţiile avute cu Michael Parmly despre Răceanu Mircea şi Răceanu Grigore.
Între orele 20:00-22:45, Brucan Silviu a refuzat, categoric, să mai vorbească, consemnând în scris că i se cere să recunoască "scheme absurde".
S-a intervenit, spunându-i-se că se află într-o situaţie foarte gravă, declaraţiile sale confirmând probele deţinute deja cu privire la activitatea sa de natură informativă în favorea SUA şi care, potrivit Codului penal, poate fi calificată drept trădare. De asemenea, i s-a mai spus că, prin redactarea şi transmiterea scrisorii către ambasade şi agenţii de presă străine, s-a angrenat într-o altă acţiune deosebit de gravă şi periculoasă împotriva statului.
I s-a atras atenţia că, pentru faptele comise, poate fi tras la răspundere penală, iar familia sa ar suporta anumite consecinţe.
Pornind de la o declaraţie anterioară, făcută din proprie iniţiativă, în care se angaja să înceteze legăturile cu reprezentanţele străine şi cu ziarişti, ori să desfăşoare alte activităţi ostile statului român, i s-a recomandat "cu titlu personal" să reflecteze dacă nu este mai avantajos să se dezică de acţiunile sale anterioare decât să suporte rigorile legii şi consecinţele inerente pentru familie.
A reacţionat pe loc, precizând că îşi menţine declaraţia, dar nu se va dezice de acţiunea legată de scrisoarea celor şase.
I s-a mai acordat un timp de gândire până în dimineaţa zilei de 31 martie a.c., cu menţiunea că, în situaţii similare, alţii au fost înţelepţi.
2. În discuţiile purtate cu soţia sa, în cursul dimineţii, Brucan Silviu a afirmat că le-ar fi spus anchetatorilor că sunt trei posibilităţi de soluţionare a cazului său, şi anume: rezultatele anchetei să fie finalizate printr-un proces; ancheta să înceteze fără urmări penale sau să meargă direct la morgă". Crede însă că ultima variantă este puţin posibilă, dat fiind "cât de cunoscut este" el.
3. În aceeaşi zi, pe adresa lui Brucan Silviu a fost expediată o telegramă de Henry Clarke, consilier la Ambasada SUA din Bucureşti, care îi comunică: "Mi-ar face plăcere dacă aţi putea veni la dejun marţi, 4 aprilie la reşedinţa mea. Aştept cu nerăbdare dejunul".
4. Nicolae Mircea s-a prezentat în mod normal la locul de muncă.
La solicitarea sa, şeful secţiei i-a aprobat ca luni, 3 aprilie a.c., să rămână la Bucureşti pentru a merge la Ministerul Educaţiei şi Învăţământului de unde să ia un catalog cu proiecte tipizate pentru construcţia de şcoli, necesar activităţii sale profesionale.
Nr. D-3/00187.427
Din 31 martie 1989
Document din volumul: Dosarul Brucan. Documente ale Direcţiei a III-a Contraspionaj a Departamentului Securităţii Statului (1987-1989), Iaşi, Editura Polirom, 2008, p. 527 - 529
Citește pe Antena3.ro
