BucureŞtiul suferă un lifting controversat

Ignorând protestele din străi­nătate, liderul comunist Nicolae Ceauşescu a demolat în mare parte vechiul Bucureşti în vederea construirii unui centru civic monumental ridicat în mare grabă.

Proiectat la o scară care nu a mai fost atinsă de la reamenajarea centrului Parisului de sub Napoleon III, Ceauşescu a schimbat chipul ora­şului cândva cunoscut drept "Pari­sul Balcanilor".

Mii de case reflectând o largă varietate de stiluri şi influenţe valahe, transilvănene, turceşti şi fran­ţuzeşti au fost demolate cu buldo­zerele de Ceauşescu  pentru a face loc unui centru aclamat de Cea­uşescu şi văzut ca mai potrivit pentru o societate comunistă mo­dernă.

El include masiva Casă a Poporului, care va adăposti Partidul Comunist şi Guvernul, lungul Bulevard al Victoriei Socialismului şi mai mul­te ministere.

Va mai fi o sală de conferinţă adăpostind 12.000 de oameni, cu o înălţime care va depăşi cu mult basilica Sf. Petru de la Vatican, o bibliotecă naţională, un muzeu, o clădire pentru operă şi un centru cultural, o sală de expoziţii şi teatre, dar şi apartamente pentru mii de oameni.

Aşa cum l-au descris oficialii ro­mâni, proiectul va îndeplini funcţii administrative şi culturale, ignorate de schemele anterioare de mo­dernizare care priveau îmbu­nătă­ţirea infrastructurii şi crearea de noi locuinţe pentru creşterea ex­plozivă a populaţiei.

Proiect de tip stalinist
Criticii, majoritatea din străină­tate, văd în acest proiect promovat de Ceauşescu, o construcţie gran­dioasă, ca în epoca lui Stalin. Ceau­şescu ţine să îl aibă gata pentru cea de-a 25-a sa aniversare la putere, în 1990.

Criticii vestici, clamează de ase­menea, că mai multe clădiri is­to­rice, între care 19 biserici, o sinagogă sefardă şi una dintre cele mai mari mânăstiri din Europa de sud au fost demolate pentru a face loc noului centru.

Arhitectul responsabil cu Bucu­reştiul, Constantin Jugurică, a negat că ar fi fost distruse clădiri în stare bună şi a declarat că mai multe bi­serici au fost mutate, printr-o teh­nică dezvoltată în România, în alte locuri. El a mai spus că bisericile distruse prezentau un interes isto­ric şi architectu­ral minor, sau că au fost grav afectate de către devastatorul cutre­mur din 1977.

Ocupat de străini
"Din cauza poziţiei sale geo­grafice, Bucureştiul a fost permanent ocupat şi distrus de alte popoare de-a lungul istorie sale", a afirmat el într-un interviu. "Din cauza acestei situaţii incerte, oa­menii nu au construit case foarte solide."

Afirmaţia că nimic de valoare nu a fost distrus este aprig contestată.
Una dintre cele mai critice voci este fostul ministru al Relaţiilor Externe şi Preşedintele Uniunii Scri­itorilor, George Macovescu. Aces­ta a blamat distrugerea unuia dintre cele mai vechi hanuri ale oraşului, în 1985.

"Hanul Galben are propria sa le­gendă şi istorie şi nu merită să dispară sub şenilele buldozerelor noii epoci", a scris el în almanahul uniunii.

"Nu trebuie să spulberăm cu buldozerul orice urmă a trecutului, cu atât mai mult cu cât adversităţile istoriei au distrus deja prea mult. Prezentul şi viitorul au nevoie de mărturia anilor trecuţi."

Speranţa în Gorbaciov
Liderul sovietic, Mihail Gorbaciov, când i s-a prezentat noul pro­iect, în timpul vizitei de anul trecut, şi-a exprimat speranţa ca arhitectura istorică să fie păstrată, adăugând: "Am eşuat în dorinţa noastră de a face asta pentru unele zone ale Moscovei şi acum regre­tăm."

Distrugerea centrului vechi a forţat zeci de mii de oameni să renunţe la casele lor şi să se mute în apartamente moderne de bloc în noile cartiere periferice ale oraşului.

Potrivit diplomaţilor vestici, mul­tora dintre foştii rezidenţi li s-au acordat doar 24 de ore pentru a-şi împacheta lucrurile şi a elibera casele înainte ca buldozerele să intre în ele. Mulţi au fost obligaţi să semneze declaraţii cum că s-au mutat conform voinţei lor.

Jugurică spune că mulţi oameni au primit cu bucurie distrugerea ca­se­lor care nu aveau apă curentă şi al­te facilităţi. Alţii doreau să se mute de teama unui nou cutre­mur, spune el.

Unii dintre cei care critică sche-ma de demolare a caselor particulare din vechiul oraş, acuză că gestul lui Ceauşescu nu vrea altceva decât să şteargă urmele vieţii bur­gheze şi să creeze "omul nou socialist".

O altă schemă controversată
La ţară, Ceauşescu a iniţiat o altă schemă controversată, care propune reducerea drastică a numărului de sate şi mutarea locuitorilor în apar­ta­mente de bloc în noile oraşe.

"Sistematizarea ca modalitate de control social nu e o noutate, dar în Bucureşti pare a-şi fi atins apogeul", scria recent Colin Amery, şeful arhitecţilor britanici.

Conservatorul american Janet Heller, a scris în New York Times: "transformându-i pe proprietari în chiriaşi, domnul Ceauşescu speră să creeze un nou tip de cetăţean care gândeşte în termeni colectivi, în conformitate cu principiile socialiste."
Colin McIntyre, Los Angeles Times, 23 ianuarie 1989