Budapesta nu închide uşa refugiaţilor

În cotidianul La Repubblica din 14 septembrie 1989 Andrea Tarquini scria despre mişcările de elibe­rare de dictaturile comuniste care cu­prinseseră majoritatea ţărilor estice: Ungaria, Polonia, RDG. Elementul central îl reprezenta breşa pe care ungurii o lăsau deschisă pentru germanii estici care voiau să ajungă în RFG.

"Breşa ungurească în zidul lui Honecker este încă deschisă. Va mai rămâne deschisă cel puţin încă patru săptămâni de foc, până la 7 octombrie. Data de 7 octombrie a fost aleasă ca dată limită, marcând aniversarea a 40 de ani de la fondarea RDG-ului. Până atunci, spune Ferenc Somogyi - numărul doi din Ministerul de Externe maghiar - refugiaţii vor putea trece.

Prin această poartă fragilă deschisă de urmaşii lui Kádár trece exodul dinspre Prusia roşie spre libertate, prin această poartă trece şi se amplifică o criză fără precedent în imperiul comunist. Înalţi emisari de la Buda­pesta aleargă la Moscova şi în Berli­nul de Est unde Ligaciov se întâl­neşte cu guvernanţii est-germani. Un comitet central tensionat cu uşile închise este în desfăşurare la "Casa Albă", palatul alb al partidului de pe malul Dunării.

În castelul din Praga, Jakes şi complicii săi brejnevieni furioşi pe partidul ungar - primul care a condamnat cu câteva săp­tămâni în urmă invazia Cehoslovaciei - conduc cruciada, deplâng contribuţia maghiară la complotul Bonn-ului de slăbire şi discreditare a RDG-ului şi a socialismului. Nu se mai întâmplase niciodată aşa ceva, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns ale­ge­rile libere din Polonia, funeraliile istorice ale lui Nagy, Kádár la Bu­da­pesta sau tinerii ieşiţi în stradă la Praga împotriva unei poliţii violente. A fost nevoie de aceste feţe obo­site înghesuite în trenuri vechi, de aceşti germani separaţi de Euro­pa pe care televiziunile lumii îi arată zâmbind poliţiştilor maghiari, pentru a scoate la lumină lupta surdă care scindează de ani în şir Pactul de la Varşovia. Pe de o parte, lideri re­for­matori gata să-şi rişte puterea sau să o împartă cu forţele democratice pentru a merge dincolo de perestroika; de cealaltă parte, văduvele lui Brej­nev.

Dar Ungaria nu este singură. Polonia este de partea sa. Mi­nistrul Lozinski, consilierul lui Ja­ruzelski, spune: decizia ungurilor de a suspenda tratatul cu Berlinul şi de a-i lăsa pe refugiaţi să plece către Occident priveşte doar Ungaria ca stat suveran şi nu vom interveni niciodată în politica internă sau externă a prietenilor şi aliaţilor noştri maghiari. Se naşte o nouă alianţă din cenuşa imperiului lui Stalin. (...) Ce va face Budapesta acum? După unii va reveni la aplicarea tratatului din '69, care im­punea Poliţiei de frontieră maghia­re să nu permită germanilor de Est trecerea graniţei cu Austria în cazul în care nu au viză. Cei mai mulţi văd în misiunea doamnei Hormos, membră a Comitetului Central, în Berlinul de Est, un semn că Buda­pesta vrea renegocierea tratatului. Diplomaţii maghiari afirmă că de la 1 octombrie trebuie să respecte Convenţia de la Geneva privind refugiaţii, şi iată că o respectă de pe acum.

În sala congreselor de la "Casa albă", Rezsö Nyers, preşedintele partidului maghiar, ascultă dezbaterile tumultoase şi se gândeşte la drumul indicat de Kádár cu ocazia congresului de anut trecut. Nyers îşi amin­teşte pentru o clipă discursul pe care l-a ţinut la funeraliile lui Kádár, şi parcurge extrase din ziarele cehos­lovace. Citeşte comentariile nervoase care deplâng faptul ca exodul ilegal al cetăţenilor RDG-ului se face cu sprijinul unei terţe ţări care în­calcă un tratat. Citeşte în continuare pasajul cel mai îngrijorător al comunicatului de la Praga: până când mai poate fi de încredere un aliat care ar putea în viitor să distrugă Pactul de la Varşovia? La fel au fost nevoite să scrie acum 21 de ani ziarele blocului socialist despre Cehoslovacia lui Dubceck.
România e în război cu Budapesta pentru că reprimă drepturile minorităţii maghiare din Transilvania şi din cauza românilor care în­cearcă să fugă din ţară prin Ungaria.
Ceauşescu, cel care vrea să cumpere rachete nucleare ca să le îndrepte împotriva cine ştie cui, are în Praga un aliat preţios în războiul cu Ungaria. Bulgaria dă de înţeles că legaturile sale cu RDG-ul reprezintă o gură de oxigen pentru economia ei suferindă. La Praga, 300 de est-germani iau cu asalt ambasada RFG-ului. Guvernul cehoslovac nu ştie dacă să-i repatrieze cu forţa, aşa cum şi-ar dori, în timp ce din Berli­nul de Est a sosit avocatul Vogel, preferatul lui Honecker pentru mi­siunile imposibile. În numele căruia a promis că nu vor fi pedepsiţi, dar vor fi ajutaţi să plece legal din ţară. Unii au acceptat, alţii au continuat să înfrunte Poliţia din Praga esca­ladând în timpul nopţii zidul am­basadei.

Gyula Horn, ministrul de Externe ungar, a declarat recent: momentan vom primi doar refugiaţi români, dar de principiu nu trântim uşa nimănui care vine şi ne cere ajutor.

Guvernul maghiar va răspunde în următoarele ore lui Honecker, şi de rezolvarea acestei confruntări va depinde şi rezultatul congresului co­munist ungar din octombrie, atunci când Neyers şi Pozsgay vor încerca să aducă partidul orfan al lui Kádár spre alegeri libere şi spre o tranziţie în stil polonez.


Reacţii după ce peste 2.000 de refugiaţi est-germani au trecut în Vest.
Şi cotidianul Le Monde, de la 14 septembrie 1989, relata despre ne­obişnuita acţiune a Ungariei şi despre reacţiile care nu au întârziat să apară în ţările blocului estic.
"Tonul este din ce în ce mai ridicat între ţările membre ale Pactului de la Varşovia, direct sau indirect interesate de exodul de est-germani prin Ungaria, către RFG. Marţi seară, la data de 12 septembrie, Guvernul est-german a acuzat în mod oficial Budapesta de încălcarea tratatelor de drept internaţional. Criticile anterioare formulate de agenţia est-germană ADN fuseseră calificate drept "inacceptabile" de ministrul de Externe maghiar, Gyula Horn.

La Praga, agenţia CTK  acuză "anumite cercuri" vest-germane de încurajarea exodului refugiaţilor şi adau­gă, fără să numească explicit Un­garia: "Este deplorabil faptul că plecările ilegale ale cetăţenilor din RDG către ţări terţe sunt posibile prin încălcarea acordurilor dintre RDG alte state". La Bucureşti, agenţia Agerpress menţionează că "opinia publică din România a luat act, cu îngrijorare legitimă, de acţiunea ilegală a RFG-ului, care constă în "atra­gerea, prin Ungaria, a unui mare număr de cetăţeni est-germani". Ro­mânia "nu poate înţelege atitudinea Ungariei, care, ignorând acordurile bilaterale cu RDG-ul, îi primeşte pe cetăţenii est-germani şi le faci­li­tează trecerea ilegală în drumul lor către RFG".

În fine, la Moscova, unde a avut loc luni şi marţi o întâlnire a mai multor ţări din Pactul de la Varşovia, purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe sovietic, Ghenadi Ghe­rasimov, a apreciat că decizia Un­gariei de a autoriza plecarea refugiaţilor est-germani este una "ne­obişnuită". "Bineînţeles că această situaţie ne preocupă", a adăugat el, dar s-a abţinut totodată să critice Guvernul de la Budapesta. Miercuri seara, televiziunea sovietică şi-a concentrat atacurile împotriva RFG-ului, afirmând că obiectivele Bonn-ului sunt de a "crea condiţii pentru scindarea comunităţii socia­liste şi pentru reunificarea celor două Germanii".