x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu reales anunţă "visul de aur al comunismului"

0
25 Noi 2009 - 00:00
Ceauşescu reales anunţă Arhivele Naţionale/


Marz Battiata scria pentru The Washington Post din 25 noiembrie 1989 despre realegerea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea PCR şi la condu­cerea României.

Liderul român, Nicolae Ceauşescu, ultimul dictator comunist din cadrul Pactului de la Varşovia, a fost reales în unanimitate pentru un nou mandat de cinci ani, acesta angajându-se să respingă reformele introduse în celeltalte ţări est-europene. Promite să îşi conducă poporul spre ceea ce el numeşte "visul de aur al comunismului". Realegerea sa a avut loc în ultima zi a atent coregrafiatului Congres. Faptul că aliaţii săi, Germania de Est, Bulgaria şi acum Cehoslovacia, ţări care până mai ieri duceau o politică la fel de intransigentă ca cea a României, au acceptat termenii reformei, subliniază izolarea crescândă cu care se confruntă România.

Ceauşescu a fost ales în funcţia de secretar general al partidului de un număr de 3.100 de delegaţi, atent aleşi, care aplaudau şi ridicau în slăvi la unison "geniul", "patriotismul" şi "eroismul" său. Alegerea a urmat unei discuţii de 10 secunde de săptămâna trecută, în cadrul căreia s-a decis nominalizarea sa. Ceauşescu, 71 de ani, a folosit congresul ca un prilej de a-şi demonstra aparenta vigoare şi controlul total pe care îl are asupra societăţii, transmi­ţând un mesaj sfidător restului lumii, spunând că intenţionează să facă din România ultimul bastion al comunismului nealterat, în ciuda criticilor aduse regimului său autoritar întins pe o perioadă de 24 ani, acesta a declarat: "Vreau ca toată lumea din această piaţă să ştie că vom continua construirea socialismului agreat de noi, fără nici o interferare din afară", striga Ceauşescu din balconul aflat deasupra pieţei în care zeci de mii de români, majoritatea membri de partid, fuseseră strânşi pentru a demonstra sprijinul popular. "Manifestaţia", după cum a fost numită, a fost în pu­ternic contrast cu efuziunea spontană a sentimentului antiguvernamental ce a avut lor săptămâna acesta în Cehoslovacia.   

Scundul Ceauşescu s-a plimbat prin mulţime, umbrit parţial de camerele de luat vederi ale televiziunilor străine. Era păzit de o armată întreagă de ofiţeri, pe care, în ciuda demo­ns­tra­ţiilor sale de forţă, diplomaţii o interpertează ca pe un semn al neliniştii autorităţilor.

"Trebuie să se simtă izolat", este de părere un diplomat vestic. "În afara Chinei şi Coreii de Nord, nu mai are pe nimeni". Congresul a fost boicotat de câteva dintre partidele comuniste din Est. Vecina sa Ungaria, implicată într-o dispută cu România în privinţa persecuţiei minorităţii maghiare de aici, a trimis doar o scrisoare oficială. Anul acesta, României i-a fost retrasă clauza naţinunii celei mai favorizate de către SUA din cauza nerespectării drepturilor omului, şi nu a încheiat clauza nici cu Comisia Europeană din acelaşi motiv.   

Pe măsură ce şi-a pierdut aliaţii est-europeni, Ceauşescu a căutat să-şi îm­bunătăţească relaţiile cu ţările co­mu­niste tradiţionaliste precum Co­reea de Nord, Cuba şi China.

Într-un interviu dat săptămâna trecută cotidianului Partidului Comunist Chinez, Ceauşescu a apelat la China pentru o mai bună cooperare între cele două ţări. A descris situaţia internaţională ca fiind "dificilă şi complexă", şi a spus că "acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de cooperarea între partidele comuniste şi ţările socialiste".

Demonstraţia organizată astăzi ilus­trează măsura în care cultul personalităţii lui Ceauşescu s-a dezvoltat, fără rival în Europa de Est de la Stalin încoace. Mulţimea a fluturat eşarfe roşii şi a manevrat sute de plăcuţe care îi înfăţişau în tinereţe pe Ceau­şescu şi nevasta sa, Elena Ceauşescu, prim-viceprim ministru, el cu părul bogat, şaten şi ondulat, şi ea purtând o eşarfă studenţească.

Delegaţii l-au lăudat pe Ceauşescu pentru înţelepciunea sa de a achita datoria externă şi de a iniţia programul masiv de lucrări publice care se spune că a rezolvat problema locuin­ţelor, ce afectează majoritatea ţărilor din blocul estic.

Plătirea datoriei şi lucrările publice au contribuit la grava criză alimentară şi la alte lipsuri, însă despre acestea nu s-a vorbit aici, şi nici despre planul relocărilor din zona rurală, prin care ţăranii sunt dezrădăcinaţi.

De fapt, la congres şi în nici o altă parte a Capitalei nu s-a văzut picior de disident. Sub conducerea lui Ceau­şescu, România a ajuns de la aşa-zisul grânar al Europei, una dintre cele mai sărace ţări de pe continent. Însă criticile ca şi nemulţumirile mărunte nu sunt tolerate.

Puţinii disidenţi români au fost exilaţi, puşi sub arest la domiciliu sau au dispărut sub circumstanţe misterioase. Românii sunt obigaţi să raporteze în 24 de ore orice contact cu un cetăţean străin. Surse din interior spun că membrii poliţiei secrete şi informatorii plătiţi alcătuiesc un sfert din populaţia ţării.

Chiar şi maşinile de scris trebuie să fie înregistrate aici, iar legea interzice deţinerea de materiale critice la adre­sa familiei Ceauşescu, mai mult de 40 din membrii acesteia deţinând posturi oficiale guvernamentale, potrivit surselor vestice. Autorităţile i-au bruscat pe jurnaliştii străini la aeroport săptămâna asta, confiscând orice document în care era menţionat Ceauşescu, inclusiv cărţile de istorie. Tot săptămâna asta, guvernul a închis practic graniţa cu Ungaria, vizitatorii străini care nu aveau invitaţii speciale pentru congresul partidului fiind întorşi din drum.  

Totuşi, veşti despre reformarea ţărilor din blocul estic, în mod special Cehoslovacia, au ajuns via televiziu­nea bulgară şi radiourile inter­na­ţionale. Potrivit unui diplomat, ştirile au născut speranţă într-o parte din populaţie că anul acesta congresul ar putea aduce o schimbare. "Cehoslovacia i-a însufleţit oarecum pe oameni", spune acesta. "Pentru că schimbările se ţin lanţ peste tot în jur, există un optimism ascuns cum că (Ceauşescu) ar putea fi forţat să renunţe sau chiar să fie debarcat."

În schimb, la ordinele lui Ceau­şescu, delegaţii au aprobat astăzi o serie de măsuri care să crească şi mai mult controlul partidului asupra vieţii de zi cu zi.

Conform noului plan al partidului, directorii fabricilor deţinute de stat, de exemplu, pierd puterea de decizie în favoarea comitetelor fabricilor, controlate de Partidul Comunist.

În plan se menţionează şi că Parti-dul Comunist vede ca "profund dău­nătoare" ideea conform căreia acesta ar trebui "să renunţe la caracterul său revoluţionar şi să devină un partid reformist".

Planul cere ca artiştii şi scriitorii să "asimileze cele mai înalte şi progresite părţi ale culturii mondiale", dar să respingă "orice formă de cosmo­po­litism sau înjosire în faţa produselor capitaliste decadente şi reacţionare". Aceste măsuri, la care se adaugă discursul de deschidere de cinci ore ţinut luni de preşedinte, aparenta încre­dere descrisă în ştiri şi exemplificată de demostraţiile regizate, au convins pe mulţi că Ceauşescu va mai rămâne la putere mult timp de acum încolo.

"Acum parcă toţi s-au prăbuşit", spune diplomatul vestic. "Şi încă o dată cei care au decis să plece capul, la congres sau pe străzi, au avut dreptate". Discursul şi demonstraţiile înfă­ţişează un lider care merge în mod conştient împotriva curentului, în­crezător că istoria îl va reabilita. "Se pregăteşte într-adevăr pentru furtuna ce va urma", a adăugat diplomatul.

Delegaţii de la congres l-au ridicat în slăvi pe Ceauşescu pentru achitarea considerabilei datorii externe. Nu au menţionat însă crize de hrană, puse de guvern pe seama problemelor de distribuţie, nu pe urma stocurilor. Aceştia nu au pus sub semnul în­tre­bării nici măsurile de austeritate care îi lasă pe locuitorii Capitalei fără căl­du­ră un anumit număr de ore zilnic.

Ceauşescu a folosit congresul şi pentru a prezenta planul său de po­litică externă. L-a atacat pe preşedintele Mihail Gorbaciov, lăsând să se înţeleagă faptul că îl preocupă recuperarea fostei Basarabii, acum Moldova sovietică, cedată Uniunii Sovietice printr-un pact după cel de-al doilea război mondial.

Ceauşescu şi-a mai exprimat şi opoziţia faţă de unirea celor două Germanii, cel puţin pentru momentul de faţă. Aceste două declaraţii vin în sprijinul strategiei anunţate de a crea o Românie cu adevărat independentă, care să nu depindă nici de URSS, nici de Vestul capitalist.

Sub conducerea lui Ceauşescu, încă de la sfârşitul anilor '60, România încearcă să iasă din sfera sovietică de influenţă. A fost singura ţară din blocul estic care a refuzat să participe la invazia sovietică din 1968 din Cehoslovacia, şi prima ţară care a recunoscut oficial Germania de Vest.
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de