x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Dezastru pe Dunăre!"

0
10 Sep 2009 - 00:00
Dacă în presa românească din septembrie 1989 evenimentul a trecut aproape neobservat, numeroase publicaţii străine - americane, canadiene, italiene, spa­niole, belgiene etc. - publică informaţii despre cele întâmplate la Galaţi încă de la 11 septembrie.

Cele mai multe dintre ziare citează o corespondenţă a Asso­cia­ted Press din Viena - Austria. Apar ca surse de informaţie şi Agerpres - despre care se spune că a dat doar "o scurtă informare", la mai mult de 10 ore de la accident, dar şi agenţia bulgară BTA, precum şi cea iugoslavă Tanjug.

Numărul de victime diferă, în funcţie de sursa de informare pe care a avut-o publicaţia respectivă şi este, în tot cazul tuturor articolelor, mai mic decât cel real. Iniţial, mai multe publicaţii vorbesc despre posibilitatea existenţei unui număr mare de turişti străini pe "Mogoşoaia", influenţate probabil de termenul "feribot" cu care fusese botezată, în engleză, Mogoşoaia, şi de faptul că în Delta Dunării începuseră să meargă turişti străini.

Ulterior o parte din ziare revin asupra informaţiei şi spun că nu au existat cetăţeni străini la bordul vaporului scufundat. De altfel, era foarte puţin pro­babil ca un turist străin să aleagă să călătorească pe o cursă locală, care nici măcar nu ajungea în Deltă.


151 DE PERSOANE DISPĂRUTE DUPĂ O COLIZUNE PE DUNĂRE
Chicago Sun-Times, 11 septembrie 1989
În urma coliziunii dintre o navă românească de pasageri şi o barjă sub pavi­lion bugăresc pe Dunăre, 151 de persoane au fost date dispărute, potrivit Agerpres. Un cotidian britanic spune că majoritatea pasagerilor de la bordul navei sunt turişti din Vest. Informaţiile Agerpres arată că 18 dintre cei 169 de pasageri şi 13 membri ai echipajului au fost salvaţi. Naţionalitatea pasagerilor nu a fost divulgată. Coliziunea a avut loc în amonte de portul Galaţi, la aproximativ 125 de mile nord-est de Capitala Bucureşti.
Se spune că nava s-a scufundat "în condiţiile unei vizibilităţi slabe". Potrivit Agerpres salvatorii continuă căutarea victimelor accidentului.  
Agenţia bulgară de presă, BTA, spune că nava "Mogoşoaia" s-a lovit de convoiul sub pavilion bulgar "Petar Karamincov", compus dintr-un împingător şi şase barje încărcate. "După ce nava bulgărească a dat alarma, echipajul împingătorului şi al navelor din apropiere au fugit după ajutor", potrivit BTA.
După coliziune, Mogoşoaia s-a răsturnat şi s-a scufundat. Agenţia de presă bulgară spune că la bordul împingătorului nu au fost raportate victime.
Cauza coliziunii nu a fost dezvăluită.

Ziarul londonez "The Independent" spune că majoritatea pasagerilor din cei 169 aflaţi la bodrul navei Mogoşoaia, erau turişti occidentali. Ziarul citează surse din partea oficialilor navali din Viena.
Preşedintele român, Nicolae Ceuşescu, a convocat o comisie guvernamentală care să investigheze accidentul, iar autorităţile bulgare cooperază la anchetă.


NAUFRAGIUL DE PE DUNĂRE DIN SECŢIUNEA ROMÂNEASCĂ A FĂCUT 164 DE VICTIME
Le Soir (Belgia),11 septembrie 1989
164 de persoane au fost date dispărute ca urmare a naufragiului de duminică a unui vapor românesc care a intrat în coliziune cu un remorcher bulgăresc pe Dunăre, în apropiere de oraşul Galaţi, precizează Agerpres. Se pare că vizibilitatea scăzută din zonă a dus la această catastrofă. Doar 18 persoane, dintre cei 169 de pasageri şi 13 membri ai echipajului, au putut fi salvate. Agenţia informează că echipajul remorcherului bulgăresc este în stare bună. La recomandarea lui Nicolae Ceauşescu, liderul Partidului Comunist şi şeful statului român, o comisie guvernamentală va deschide o anchetă la faţa locului pentru a determina cauzele accidentului.
O ceaţă deasă - cauza probabilă a catastrofei - a făcut ca operaţiunile de salvare să fie foarte dificile. Ele au fost suspendate în cursul nopţii. Posibilitatea de a mai găsi alţi supravieţiutori, în afara celor care au fost salvaţi în primele minute care au urmat catastrofei, este considerată practic nulă: nava s-a scufundat imediat după ce, brusc, s-a dezechilibrat pe o parte.
Naţionalitatea pasagerilor dispăruţi nu este cunoscută.
ÎNGHIŢIŢI DE DUNĂRE
La Repubblica, 12 septembrie 1989
Duminică dimineaţa, pasagerii unei curse pe Dunăre au fost înghiţiţi de fluviu în câteva secunde, fără ca cineva să poată face ceva, din cauza ceţei dese care învăluia zona. La 48 de ore de la naufragiu doar 18 persoane au fost salvate, în timp ce 161 au fost date dispărute. Dar cei care sunt astăzi daţi dispăruţi vor constitui, cel mai probabil, şi numărul total de morţi. Ambasada noastră la Bucureşti s-a informat imediat despre eventuala prezenţă la bord a unor cetăţeni italieni, dar autorităţile locale au exclus posibilitatea ca în dezastru să fie implicaţi şi cetăţeni străini. Nu există o listă a pasagerilor. (...)

Feribotul făcea naveta între cele două maluri ale fluviului, la bordul său putându-se îmbarca oricine, o listă de pasageri nefiind ţinută. Prezenţa străinilor va putea fi exclusă categoric doar după recuperarea tuturor corpurilor. Ieri dimineaţă s-a scurs o informaţie reprodusă de o agenţie italiană, potrivit căreia surse apropiate Ministerului de Interne Român spun că mulţi dintre dispăruţi ar fi fost turişti occidentali. Ştirea a fost publicată şi în ziarul "The Independent". Din partea autorităţilor române nu a venit însă nici o confirmare sau dezminţire. În prezent trebuie să ne bazăm pe puţinele informaţii oficiale pe care le avem, venite în principal de la agenţia română Agerpres şi de la cea bulgară BTA. Duminică seară, telejurnalul românesc a ignorat complet această ştire, iar ziarele de ieri au inclus doar o scurtă notă. La Ambasada română un interlocutor ano­nim ne răspunde că ambasadorul nu este la Roma. Dezastru pe Dunăre? Nu ştiu, nu ştiu. Astfel că tot ce se ştie este că preşedintele Nicolae Ceauşescu a instituit o comisie guvernamentală care să ancheteze cauzele coliziunii. O perdea secretă acoperă detaliile acestei catastrofe, cea mai gravă de până acum pentru flota română.

Tragedia s-a petrecut duminică dimineaţă la ora 8:20, când un feribotul românesc, Mogoşoaia, cu 169 de pasageri la bord şi 10 membri ai echipajului, s-a ciocnit cu un remorcher bulgăresc, care transporta barje încărcate cu minereu de fier. Încărcătura provenea de la Reni, URSS. Feribotul românesc mergea către portul Galaţi. Remorcherul a lovit cu prora flancul celeilalte ambarcaţiuni care mai întâi s-a aplecat pe o parte, apoi s-a răsturnat şi s-a scufundat. Cauza accidentului, potrivt surselor oficiale, a fost vizibilitatea scăzută care nu le-a permis celor doi comandanţi să observe prezenţa celeilalte ambarcaţiuni. Echipajul remorcherului bulgăresc care a lovit feribotul cu 179 de persoane la bord a dat imediat alarma şi pe urmă a încercat din răsputeri să-i salveze pe naufragiaţi, împreună cu alte ambarcaţiuni care navigau duminică dimineaţă în împrejurimi. Operaţiunile de încercare de salvare a eventualilor supra­vieţuitori au continuat pe tot parcursul zilei de ieri, însă munca salvatorilor a fost împiedicată de aceeaşi ceaţă care a cauzat şi ciocnirea dintre cele două ambarcaţiuni, ei reuşind să salveze doar 18 pasageri. Pentru ceilalţi nu a mai fost nimic de făcut.

Teama că pe feribot ar fi putut fi şi turişti străini, şi în special italieni, nu e neîntemeiată având în vedere că în ultimul timp Dunărea a devenit o destinaţie preferată de conaţionalii noştri. Pe tot parcursul verii şi până în octombrie multe agenţii organizează croaziere pe al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga. În fiecare an sunt circa cinci mii de turişti pe Dunăre. Anvergura Dunării (bazin de recepţie de 817 mii de kilometri pătraţi) şi lungimea sa (2.860 km din care 2.588 navigabili) o fac să fie o importantă rută turistică. De la începutul secolului trecut malurile Dunării au atras mulţi vizitatori, cu nave rapide sau cu hoteluri plutitoare dotate cu tot confortul, cu escale în trei capitale - Viena, Budapesta şi Belgrad - şi traversarea a opt ţări: Germania Federală, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria, România şi URSS. Înainte să se verse în Marea Neagră, cursul Dunării formează şi o parte a frontierei dintre România şi Uniunea Sovietică. Dar cel mai frumos fluviu din Centrul şi Estul Europei este şi o importantă cale de transport. În anul 1988 pe Dunăre s-au transportat 3,5 milioane de tone de mărfuri. Istoria flotei care navighează pe Dunăre datează de la începutul secolului trecut. Compania de navigaţie pe Dunăre datează din 1829 şi încă din 1835 făcea legătura între Viena şi Marea Neagră.
Citeşte mai multe despre:   mogosoaia

Serviciul de email marketing furnizat de