x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dracula făcea ravagii în America

0
30 Oct 2009 - 00:00
Dracula făcea ravagii în America /Reuters


Linda Matchan scria în "The Boston Globe" de la 29 octombrie 1989 despre un mit românesc popularizat în rân­dul publicului larg din Occident prin cinematografie, după impactul produs de cartea lui Bram Stoker: sân­ge­ro­sul conte transilvănean, descendent al lui Ţepeş. "Oh, ce ofense trebuie să îndure de Halloween. Glumele despre dis­trac­ţi­ile sângeroase." Inevitabilul "So, vlad, you could come". Imitatorii lui Béla Lu­gosi: "No, I never drink wine" (nu beau nicioda­tă vin).

Dar acestea sunt riscurile pro­fesionale pentru Raymond McNally şi Radu Florescu, profesori de istorie la Boston College şi "draculologi" de renume (ex­perţi în Dracula). Istoricii, specialişti în istoria est-europeană, sunt auto­ri­tăţi în viaţa lui Vlad Ţepeş, prinţul sadic care a domnit în secolul al XV-lea în Transilvania şi sursa de inspi­raţie pentru vampirul din clasicul roman scris de Bram Stoker.

Asistaţi de două burse Fulbright, McNally şi Florescu sunt dedicaţi des­coperirii realităţii despre ade­vă­ra­tul personaj istoric, aceştia petrecându-şi ultimii 20 de ani studiind în bi­bliotecile şi arhivele din Europa, Sta­tele Unite, România, Iugoslavia şi Turcia folclorul inspirat de Dracula.

Astfel, sărbătoarea de Halloween din acest an marchează lansarea celei de-a patra cărţi despre Dracula, la care au colaborat cei doi profesori: "Dra­cula, prinţul cu multe feţe". "Aceasta este o lucrare ştiinţifică prin care mitul Dracula este studiat în amănunt şi pus în contextul său is­to­ric", a spus McNally în timpul in­ter­vi­u­­lui dat la biroul său, deasupra că­ruia se află un afiş sinistru în­fă­ţi­şându-l pe Dracula hollywoodian. Lucrările anterioare ale celor doi sunt bestseller-urile "În căutarea lui Dracula", o cro­nică a muncii de investigaţie care i-a dus la descoperirea personajului istoric; "Dracula: biografia lui Vlad Ţepeş" şi "The Essential Dracula", romanul lui Stoker din 1897, adnotat.

Florescu subliniază: "Aceasta nu este o carte despre vampiri. Am făcut cercetări în Europa şi în România timp de doi ani, urmărind fiecare sursă istorică existentă. Suntem isto­rici. Nu este vorba despre o muncă superficială".

Atât de serioasă este strădania, încât Florescu şi McNally predau cursuri despre Dracula la Boston College şi ţin prelegeri în toată ţara despre istoria lui Dracula.

"După ce am lansat «În căutarea lui Dracula», am fost invitat la emisiunea lui Johnny Carson şi le-am spus reali­za­torilor că vreau să dedic două minute aspectului istoric al subiectului, ca să nu îmi pierd credibilitatea în faţa studenţilor mei", a spus Florescu, originar din România; acesta şi-a studiat arborele genealogic până în perioada lui Dracula şi este singurul profesor din Statele Unite care predă un curs despre istoria României.

"Pentru mine, România este foarte importantă. Nu îmi place să văd că circulă neadevăruri despre România. Principalul meu obiectiv a fost să îl plasez pe Dracula în contextul românesc şi cel european. Acesta a fost o personalitate europeană importantă, dar, în timp, a fost în mod regretabil vampirizat."
Regretabil sau nu, vampirul de la Hollywood a fost cel care i-a dus la descoperirea adevăratului Vlad Dra­cul, un voievod care a domnit în Valahia (acum făcând parte din România) şi o parte din Transilvania, în secolul al XV-lea, şi care a masacrat în jur de 100.000 de români, bulgari, germani, unguri şi ţigani prin metoda sa preferată, cea de tragere în ţeapă.

Impulsul de a aborda tema lui Dra­cula a fost dat de McNally, un fan al filmelor horror, care încă din copilărie este fascinat de poveştile inspirate de realitate. Într-o seară, în anul 1958, urmărea la televizor programul "Chiller Theatre", unde se difuza fai­mosul film "Dracula" cu Béla Lu­gosi. A fost intrigat de detaliile extrase din realitate, de exemplu acţiunea se desfăşura în Bistriţa, un oraş din Transilvania, iar castelul contelui Dracula se afla în Pasul Tihuţa.

Cei mai mulţi oameni nu ar observa asemenea detalii, însă pentru McNally acestea au fost o sursă de inspiraţie. "M-am dus la hartă şi, minune! Era vorba de locuri care există cu adevărat.

Mi-am spus că dacă autorul s-a documentat atât de precis, trebuie să existe un strop de adevăr în această poveste", spune McNally, un bărbat masiv, cu o voce huruitoare, umblând ocazional cu un baston cu capul lui Dracula pe mâner. "Nimeni nu a studiat subiectul", continuă McNally. "Mulţi oameni spun că e doar un personaj de ficţiune. Dar eu nu aveam aceeaşi părere. Eu zic că dacă o poveste supravieţuieşte atât de mult, trebuie să se bazeze pe ceva real, o întâmplare care a fost deformată, înflorită  în timp."  
După o cercetare preliminară în Ungaria, care s-a dovedit a fi neconcludentă, el a găsit într-un jurnal o menţiune vagă despre Prinţul Dracula din Transilvania. Apoi a luat legătura cu Florescu, care la momentul respectiv făcea muncă de cercetare în România, şi i-a cerut ajutorul.  

Florescu a fost mai mult decât dispus să îl ajute, astfel începând productiva colaborare care i-a purtat în jurul lumii, studiind arhive. Au urmărit silitori escapadele sângeroase ale lui Dracula ("trasul în ţeapă este o artă pierdută, după cum ştiţi", spune McNally); relaţia sa cu Papa, cu sultanul şi cu regele Ungariei; şi evoluţia poveştilor cu Dracula de-a lungul timpului, în România, Germania şi Rusia.

Au aflat că Dracula a fost într-un fel sursa de inspiraţie pentru con­du­că­torii de mai târziu, cum sunt Ivan cel Groaznic şi Robespierre.
"Însă numele său a fost cu totul uitat până când scriitorul irlandez, Bram Stoker, a decis să scrie o poveste cu vampiri", spune McNally. "A petrecut şapte ani săpând. Pentru un scriitor a făcut o cerce­tare foarte seriosă şi cred că de aceea romanul a avut un asemenea impact.

Totul este de o corectitudine impecabilă. Chiar şi programul trenurilor este corect - în cartea sa este menţionat orarul exact al trenului Viena-Budapesta-Bis­tri­ţa." Protagonistul romanului Dra­cula este unul complex, inspirat în parte de personajul istoric, dar şi de folclorul transilvănean.

Acesta, cu siguranţă, nu a fost vampir, definiţia pe care profesorul McNally o dă acestor creaturi fiind cea de "cadavru umblător care ar trebui să rămână îngropat, dar care în schimb bântuie şi suge sânge uman pentru a supravieţui". Prinţul avea într-adevăr porniri vam­pirice, înmuind pâinea în sângele victimelor sale şi "devorân­d-o", explică McNally.
Dar colţi nu avea. "Este un mit!", a tunat McNally. "Nu e nevoie de colţi. E nevoie de dinţi ascuţiţi!"

Iar Dracula - alt mit distrus - nu era verde sau cine-ştie-ce altă culoare. "Nu, nu, nu!", spune McNally exasperat. "Avea o gură înspăimântătoare. Avea mustaţă lungă şi nas acvilin. Avea pomeţi înalţi. Acesta era omul adevărat." Dar de ce a simţit McNally, un istoric, nevoia să dedice atât de mult din viaţa sa profesională unui personaj atât de sumbru? "În primul rând este vorba de amuzamentul de a descoperi că un personaj pe care toţi îl credeau de ficţiune chiar a existat", spune McNally.

"Dar nu m-ar fi preocupat dacă este vorba de un personaj insipid. S-a dovedit a fi mult mai în­fri­co­şător decât orice vampir."  
Raymond T. McNally (1931-2002), autor şi profesor de istoria Rusiei şi a Europei de Est la Boston College din Statele Unite. Specialist în cultura horror, scriind multe cărţi pe acest subiect.

Radu Florescu (23 octombrie 1925), istoric şi profesor universitar de origine română. Deţine poziţia de profesor emerit de istorie la Bos­ton College. Radu Florescu este, de asemenea, directorul Centrului de Studii Est-Europene (East European Research Center) al regiunii de nord-est a Statelor Unite ale Ame­ri­cii, cu­nos­cută sub numele de Noua Anglie (New En­gland). În anul 1996 a fost numit consul onorific pentru re­gi­u­nea New England de Ministerul Afa­cerilor Externe al Ro­mâ­ni­ei. Radu Florescu este autorul a nu­me­roase articole academice şi cărţi referitoa­re la România şi istoria României.

Cărţi publicate:
Lupta împotriva Rusiei în principatele române (The Struggle against Russia in the Romanian Principalities), Dracula, Prinţul cu multe feţe; viaţa şi timpurile sale (Dracula - Prince of Many Faces; His Life and His Times), împreună cu Raymond T. McNally.
În căutarea lui Dracula - O istorie adevărată a lui Dracula şi legendele cu vampiri (In Search of Dra­cula: A True History of Dracula and Vampire Legends), împreună cu Raymond T. McNally.
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de