Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cotidianul Le Monde scria, la 25 octombrie 1989, despre trăirile contradictorii ale maghiarilor la sfârşitul lui octombrie, care pe de o parte sărbătoreau ieşirea oficială din socialism, pe de altă parte, se confruntau cu perspectiva unor transformări economice şi sociale care nu excludeau criza.
Înţelegem şi împărtăşim emoţia resimţită luni, 23 octombrie, de populaţia Budapestei, şi fără îndoială a întregii Ungarii: proclamarea unei republici Ungare care, în sfârşit, nu se mai pretinde "populară" coincide cu a 33-a aniversare de la insurecţia din 1956, reprimată în sânge de Armata Roşie.
Pentru cei cere îşi amintesc de masacrul de la Budapesta, imaginile de bucurie şi de reculegere de luni din capitala Ungariei ar putea părea suprarealiste. Acolo unde altădată erau ruine în flăcări, blindate, cadavre mitraliate, civili fugând are loc acum un fel de chermeză, gravă sau veselă, în funcţie de momentele zilei. Nici furci, nici topoare, nici drapele roşii la orizont, doar un popor, încă puţin şovăielnic, care îşi regăseşte identitatea călcată în picioare timp de 40 de ani.
Nu este oare un pic prea frumoasă această sărbătoare? Se poate vorbi într-adevăr de o a IV-a Republică Ungară, atunci când Constituţia este încă în vigoare, chiar dacă a fost serios modificată şi se pregăteşte una nouă pentru anul viitor? Se poate vorbi într-adevăr de un nou regim, atât timp cât alegerile libere programate pentru prima parte a anului 1990 nu au avut încă loc? Cu atât mai mult cu cât recenta transformare, cu un simplu gest de hocus-pocus, a Partidului Comunist în partidul socialist te pune puţin pe gânduri.
Ungaria nu este decât la începutul unui lung drum spre independenţă. Această independenţă trebuie să înceapă în primul rând prin redresarea unei economii în derivă (...).
Sunt încă mulţi pe malurile Dunării care nu aşteaptă decât o agravare a crizei economice pentru a încerca să capitalizeze toate nemulţumirile. Sunt destui aliaţi care abia aşteaptă asta în celelalte ţări din Europa Centrală, în RDG (chiar dacă acolo începe să bată o briză nouă), în Bulgaria, în România, unde despotul Ceauşescu asistă cu dezgust şi spaimă la democratizarea unui inamic tradiţional, nu în ultimul rând Cehoslovacia. "Pravda din Bratislava" stigmatiza luni "lovitura politică de stat, realizată pe cale parlamentară, fără consultarea largilor pături de populaţie." Păturile largi de populaţie au ieşit totuşi în stradă la Budapesta şi nimeni nu pare să dezaprobe această lovitură. Sunt oare toţi atât de timizi?
Citește pe Antena3.ro
