Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În seara zilei de 31 iulie, televiziunea maghiară a difuzat în foarte cunoscuta şi apreciata emisiune "Panorama" un interviu de 20 de minute luat M.S. Regelui Mihai. Din informaţiile pe care le deţinem, interviul integral, de mai mult de o oră, va fi difuzat la o dată ulterioară.
Evenimentul a creat o nouă tensiune între Bucureşti şi Budapesta. După cum transmit agenţiile de presă, România şi-a rechemat ambasadorul la Budapesta. Un purtător de cuvânt al autorităţilor instalate la Bucureşti a calificat cuvintele Regelui României drept "antiromâneşti, antisocialiste şi fasciste". (Este, după cum vedem, limbajul folosit de regimul Ceauşescu pentru a califica toate manifestările ce i se par ostile.)
Emisiunea, care fusese anunţată cu câteva zile mai înainte, a putut fi, desigur, recepţionată în România de mai multe milioane de cetăţeni. Autorităţile de la Bucureşti au încercat în prealabil, pe căi diplomatice, ca să împiedice difuzarea interviului, dar fără succes. Ministrul de Externe ungur a considerat ca inacceptabilă cererea românească, afirmând că, în actualele condiţii din Ungaria, difuzarea unei astfel de emisiuni este de competenţa strictă a televiziunii, şi nu a Guvernului.
În cele ce urmează vom publica un rezumat al declaraţiilor Suveranului, după emisiunea realizată de colaboratorul B.B.C. la Budapesta, Gyula Keszthelyi.
În prima parte a interviului - care i s-a luat în limba engleză, fiind apoi "dublat" pentru transmitere în maghiară -, Regele Mihai a vorbit despre tinereţea sa, despre clasa specială în care şi-a făcut studiile liceale, despre colegii lui. Apoi a fost întrebat asupra momentului 23 august 1944 şi a arestării mareşalului Antonescu, precum şi a înlăturării sale de la tron. M. Sa a explicat în detaliu cum a fost forţat să abdice de Gheorghiu-Dej şi Petru Groza, care nu i-au permis să ceară poporului, printr-un plebiscit, să hotărască soarta ţării.
Apoi, M.S. Regele Mihai şi-a expus părerea despre situaţia actuală din România, afirmând că ideea unei "naţinui omogene", aşa cum este ea lansată în România de astăzi, este o absurditate, pentru că fiecare ţară presupune regiuni cu tradiţii şi culturi diferite. Asimilarea poate să fie realizată cu forţa, dar aceasta nu este o metodă acceptabilă. Programul de aşa-zisă "sistematizare" este o crimă împotriva umanităţii, un program barbar ce se realizează pentru obţinerea unui control strict asupra populaţiei. Oamenii nu pot fi vânduţi, a continuat M.S. Regele, ca nişte animale, pe bani, pe valută, cum sunt vânduţi evreii şi germanii.
La sfârşitul interviului, M.S. Regele Mihai a vorbit în limba română, spunând: "Eu am fost întotdeauna un rege constituţional, respectând drepturile omului, restabilind Constituţia din 1923. Astăzi în România este o «monarhie absolută», în care fiecare persoană este proprietatea statului; România are o «dinastie», care însă nu domneşte succesiv, un membru după altul, ci toţi laolaltă, secătuind bogata noastră ţară".
Ziarele pariziene Le Monde şi Libération de la 5 august s-au făcut ecoul interviului acordat de M.S. Regele Mihai. Le Monde subliniază deteriorarea relaţiilor dintre România şi Ungaria, vorbeşte despre politica regimului Ceauşescu de asimilare forţată a minorităţilor, precum şi despre zecile de mii de refugiaţi, cetăţeni români, în Ungaria. Toate aceste fapte, scrie marele cotidian francez, au contribuit la izolarea diplomatică crescândă a României.
Dinu Zamfirescu: Dialog - iulie-august 1989
REACŢII ROMÂNEŞTI LA INTERVIUL REGELUI MIHAI
În zilele de 17, 18, 19 şi 20 iulie, la reşedinţa lor de la Versoix, M.S. Regele Mihai, Regina Ana şi Principesa Margareta au acordat un lung interviu Televiziunii maghiare. O primă parte a fost difuzată la 31 iulie, la ora 21:00, programul putând fi captat, cu antene meşterite, şi în vestul României.
Bucureştiul a făcut toate presiunile şi demersurile ca să împiedice difuzarea interviului, cu atât mai mult cu cât M.S. Regele Mihai îşi dăduse acordul privind Declaraţia de la 16 iunie.
La 5 august, agenţiile de presă străine anunţau că RSR-ul şi-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Budapesta, calificând opiniile democratice ale Regelui drept "antisocialiste şi fasciste"!
În ultima vreme, pe adresa Regelui sosesc din ce în ce mai multe scrisori de ameninţare în termeni de o agresivă vulgaritate, tipice limbajului primitiv al zbirilor Securităţii.
Lupta, nr. 127/1989
Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer
ŞOTRON PE BULGĂREŞTE
Stabilit nu demult în Occident, poetul român Dinu Flămând (vezi Minimum, nr. 27) a făcut o amplă declaraţie presei - cu o valoare de document - din care extragem câteva fragmente. "Este (rămânerea poetului în străinătate, n. red.) o decizie tristă, un act ce semnifică înainte de orice faptul că încă un român îşi părăseşte ţara, într-un moment grav când ţara însăşi pare să-şi fi părăsit fiii, înăuntrul sau în afara ei."
"Varianta ideală, în concepţia acestei propagande (a oficialităţilor române, n. red.), ar fi o Românie izolată etanş de restul lumii, «orgolios de singură», cum decretase odinioară Salazar pentru Portugalia. Numai că timpurile s-au mai schimbat, Europa va deveni efectiv o comunitate, ceea ce Gorbaciov a fost nevoit să vadă... România nu va putea fi scoasă din Europa şi aruncată undeva în spaţiul extraterestru precum acea suspendată «ţară a cucilor din nori» imaginată în Antichitate de ironicul Aristofan...
Cum criza economică actuală îşi dictează consecinţele în toate domeniile, şi propaganda a fost nevoită să se autoamputeze. Drasticele reduceri de emisie radio şi televiziune îi îndeamnă pe români să privească la bulgari, la ruşi, sârbi sau unguri (în paranteză fie spus, copiii din Bucureşti joacă azi şotron aruncându-şi replici pe bulgăreşte)."
Decese
Paul Jelescu, compozitor de muzică simfonică, profesor la Conservatorul de muzică din Bucureşti; Marin Niţescu, critic literar; Adrian Petringenaru, regizor,
Ş. Iamandi, actor.
Colonel
Colonelul procuror militar Vasile V. Fluţan a trecut ilegal frontiera în Ungaria împreună cu soţia. El locuia la Oradea şi depindea de Procuratura militară din Bucureşti. Ziarul maghiar Reform a publicat povestea procurorului şi apelul lui către opinia publică internaţională despre situaţia extrem de gravă din România. Apelul lui se adresează deopotrivă şi grănicerilor, reamintindu-le responsabilităţile lor morale.
Minimum, iulie 1989
Citește pe Antena3.ro
