Minoritatea rusă din Moldova Sovietică se opune trecerii la alfabetul latin

Moscova. Muncitori ruşi din Re­publica Moldovenească (Basarabia) au respins proiectul de compromi­suri în privinţa noii legi care stabileşte limba moldovenească (r­o­mâ­na) drept limba oficială în această re­publică, în locul limbii ruse. Ei au intensificat grevele de protest şi au început să desfăşoare o campanie pentru a obţine sprijin pe întreg te­ritoriul URSS.

Dimitri Condratovici, purtătorul de cuvânt al Comitetului de grevă din oraşul Tiraspol a declarat că greva s-a extins şi cuprinde acum aproximativ 100 de mii de muncitori. Ei nu s-au lăsat influenţaţi de hotărârea Sovietului Suprem al Moldovei Sovietice de a transmite această problemă unei comisii pentru a stabili o formulă de compromis ce a fost prezentată joi, săp­tă­mâna trecută, Parlamentului Re­publicii. Compromisul prevede, în­tre altele, trecerea la alfabetul latin în locul celui chirilic.

"Acordul de compromis nu ne sa­tisface şi vom continua grevele", a declarat Condratovici. El a adăugat că muncitorii ruşi doresc ca Parlamentul URSS să adopte o lege în baza căreia limba rusă va deveni limbă oficială în legăturile dintre diferitele instituţii din RSS Moldovenească şi în acelaşi timp să fie date garanţii diferitelor minorităţi etnice din această republică. "Nu sunt singur, în spatele meu se află de fapt Moscova şi noi sperăm că vom obţine sprijin pe întreg cuprinsul ţării", a spus Condratovici.

În acelaşi timp se intensifică atacurile asupra extremismului naţionalist din Republicile Baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - în ceea ce pare o campanie organizată de la Moscova. După ce ziarul Pravda a condamnat tendinţele naţionaliste, un atac a fost lansat şi de organizaţia Partidului Comunist din oraşul Moscova.

Conducerile de partid din cele trei Republici Baltice au adoptat o atitudine mai conciliantă faţă de Moscova, dar această poziţie nu este însuşită şi de grupurile naţionaliste. Uniunea Lituaniană pentru Independenţă a denunţat declaraţia Comitetului Central al PCUS în care a condamnat "forţele extremiste din Republicile Baltice", calificând-o drept "o ameninţare cu reprimarea prin forţa militară a acelor oameni care luptă pentru independenţă".

Şi în Transcaucazia au apărut semne de reluare a violenţelor. S-a anunţat că o persoană a fost ucisă şi alte câteva rănite, când armata a atacat un sat din Azerbaidjan în apro­piere de regiunea Nagorno - Karabah.
Peste 100 de persoane au murit în ciocnirile dintre două grupuri etnice în ultimele 18 luni.     
Viaţa Noastră (Israel),
3 septembrie. Articol primit prin bunăvoinţa doamnei Ditza Goshen, coordonatoare a Centrului de Studiu şi Cercetare a Istoriei Evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ie­rusalim.