Mişcările din Ungaria

El País din 1 octombrie 1989 scria despre reacţiile retrograde ale guvernului de la Bucureşti în contextul transformărilor care cuprin­se­­seră alte ţări din Europa de Est.

"Scandaloasa iniţiativă a Ro­mâ­niei întreprinsă faţă de Partidul Mun­citoresc Unificat Polonez, prin care so­li­cita, în numele intereselor so­cialis­mului, ca guvernul condus de un lider al Solidarităţii să fie izolat, re­flectă - potrivit răspunsului dat de co­­mu­niştii polonezi - permanenţa un­ui spi­rit intervenţionist din sectoarele ultraconservatoare ale guvernelor Europei de Est. Spirit care aminteşte de doctrina Brejnev şi care re­prezintă un adevărat pericol pentru reformele care sunt în des­fă­şurare. Această atitudine mizează pe re­laţiile dintre partide, ca şi cum ar exista între ele o so­­lidaritate mai presus de orice evoluţie către de­mo­craţie. În lumina acestor fapte, reforma din Ungaria este în mod parti­cu­lar interesantă, pentru că ac­ţio­nând cu îndrăzneală nu a fost reali­zată de forţele de opoziţie, cum se în­tâmplă în Polonia, ci în interiorul par­tidului. Următorul congres al co­mu­­niştilor maghiari va fi primul exem­plu din Europa de Est al unei re­­u­­niuni de acest fel desfăşurată în con­textul transformărilor furtu­noase.

În ciuda tuturor probabilităţilor, de la congres au ieşit consolidate forţele reformatoare, conduse de Nyers şi Pozsgay: de mai multe luni, generalul Grosz este izolat. Reformatorii nu îşi ascund obiectivul, unul foarte greu de îndeplinit, acela de a conferi partidului o nouă ima­gine şi chiar o nouă denumire. Să demonstreze opiniei publice că se transformă într-un partid socialist, sau social-democrat de tip european pentru a evita astfel soarta comuniştilor polonezi, care la primele alegeri libere abia că au adunat 10% din voturi.

Reformiştii plănuiesc schimbări im­portante în politica externă şi internă. Ungaria a fost prima ţară din Est care a luat poziţie împotriva unor membri ai Pactului de la Varşovia, printre altele deschizând frontiera cu Germania de Est. Altă iniţiativă ma­ghiară care a iscat dispute cu statele sale vecine a fost invitarea lui Dubcek, liderul "Primăverii de la Praga", pentru a da un interviu televiziunii de la Bu­dapesta.  

Batălia decisivă pentru punerea în practică a acestor schimbări în po­liti­ca maghiară, cea care înclinat ba­lanţa în favoarea reformiştilor, a fost, fără îndoială, reabilitarea lui Imre Nagy. Nu este vorba numai de a face dreptate unui conducător care a murit executat: Nagy este simbo­lul revoltei populare şi a demo­cra­ţi­ei strivite de tancurile sovietice. Prin reabilitarea sa, reformiştii vor să dea partidului alte rădăcini i­s­to­ri­ce, să îl distanţeze de facţiunea care a reprimat revoluţia din 1956 şi să poziţioneze partidul alături de Nagy şi de cei persecutaţi. De asemenea, într-o manieră indirec­tă se pune în discuţie o problemă care nu a mai fost ridicată în nici o ţară din Est, cea a unei posibile neutralităţi a Ungariei. Deşi este vorba doar despre o perspectivă îndepărtată.

Cum vor primi alegătorii această mutare a comuniştilor maghiari? Pâ­nă acum, Forumul Democratic, cea mai puternică organizaţie a opoziţiei formată din grupări creştini-demo­crate şi social-demo­crate, a câştigat o serie de algeri parţiale. Se pare că deceniile de gospodărire proastă a comuniştilor cântăresc mai mult decât politica reformatoare a ultimi­lor ani. Partidul l-a prezentat pe re­for­mistul cel mai popular de astăzi, Pozsgay, ca şi candidat la preşedinţia re­pu­blicii. Ulterior, a obţinut un acord cu principalele forţe ale opoziţiei pentru ca alegerile prezidenţiale să se organizeze separat de cele pentru Parlament. Soluţie menită să asigure o continuitate a puterii, inclusiv în cazul în care comuniştii nu obţin cele 25 de procente pe care le preco­ni­zea­ză. Ungaria se îndreaptă - ca şi Polonia - spre o guvernare de coa­li­ţie care va trebui să reflecte rezultatele ale­ge­­rilor libere. Însă având un partid co­mu­nist aflat în plină transformare."
TINERII, DEDICAŢI DREPTURILOR OMULUI
Daniel Conrads scria în Le Soir, tot la 1 octombrie 1989, despre defi­cien­ţele privind situaţia drepturilor omului pe glob şi în România, pe baza unui raport al Amnesty International.

"Drepturile omului sunt departe de a fi respectate pe glob. Potrivit ulti­mu­lui raport Amnesty International, ele sunt încălcate în 135 de ţări din cele cir­ca 200 existente. Rămâne deci mult de muncă pentru a reuşi imp­u­ne­rea respectării acestor drepturi fundamentale în toate ţările lumii.

În această logică se înscrie acţiunea de sensibilizare organizată între 13 şi 20 octombrie de «Casa tinerilor» din Reid, o mică localitate din regiunea Theux, nu departe de Spa. Această săptămână dedicată drepturilor omului va pune accent pe soarta tristă a României care este subjugată de un dictator care înfo­me­tează populaţia şi supune regiunile rurale unui plan de sistematizare care ar putea duce la distru­ge­rea a 8.000 de sate. O ex­po­zi­ţie inti­tu­lată «România, ţara luminii ne­gre» va fi prezentată în zilele de 14 şi 15 octombrie, între orele 14 şi 18, în vechea casă a Reid-ului, la 16 şi 17 oc­tombrie la primăria din Theux şi la 18 şi 19 octombrie în Polleur. Expo­zi­ţia va fi însoţită de proiecţia unui reportaj realizat de Josy Dubié pentru RTBF (radio télévision belge de la communauté française).

Duminică, 15 oc­tom­brie, la ora 18, trupa La Ronde va prezenta un spectacol de dansuri po­pulare ro­mâ­neşti la şcoala comunală din Reid. Vinerea aceasta, 13 octom­brie, «O lu­me dife­ri­tă» (A World Apart), filmul lui Chris Menges care de­­nunţă apar­theidul sud-african, va fi prezentat de la ora 20:30 în cine­bu­zul instalat în piaţa bi­se­ricii. Du­mi­ni­că, între 13:30 şi 14:30, se va da startul unui raliu al dre­p­tu­ri­lor omului, care va avea şase opriri în tim­pul cărora concurenţii vor partici­pa la jocuri, probe sportive şi vor răs­pun­de la în­trebări de in­te­li­genţă. Mier­curi, 18 oc­tombrie, la Casa Tineri­lor vor rula fil­mele «Eroarea» şi «Cu­vân­tul ti­ne­ri­­lor», fie­ca­re film fiind ur­mat de o dez­batere. Săp­tămâna drepturilor omului se va în­cheia vineri, 20 oc­tombrie, cu re­cital de pian al lui Marcel Cominotto de la ora 20:30 în biserica satului. Marcel Co­mi­no­tto este profesor la con­servato­rul din Liège şi va interpreta bu­căţi din Mo­zart, Beet­ho­ven, Chopin, De­bussy şi Bar­tók."