Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
El País din 1 octombrie 1989 scria despre reacţiile retrograde ale guvernului de la Bucureşti în contextul transformărilor care cuprinseseră alte ţări din Europa de Est.
"Scandaloasa iniţiativă a României întreprinsă faţă de Partidul Muncitoresc Unificat Polonez, prin care solicita, în numele intereselor socialismului, ca guvernul condus de un lider al Solidarităţii să fie izolat, reflectă - potrivit răspunsului dat de comuniştii polonezi - permanenţa unui spirit intervenţionist din sectoarele ultraconservatoare ale guvernelor Europei de Est. Spirit care aminteşte de doctrina Brejnev şi care reprezintă un adevărat pericol pentru reformele care sunt în desfăşurare. Această atitudine mizează pe relaţiile dintre partide, ca şi cum ar exista între ele o solidaritate mai presus de orice evoluţie către democraţie. În lumina acestor fapte, reforma din Ungaria este în mod particular interesantă, pentru că acţionând cu îndrăzneală nu a fost realizată de forţele de opoziţie, cum se întâmplă în Polonia, ci în interiorul partidului. Următorul congres al comuniştilor maghiari va fi primul exemplu din Europa de Est al unei reuniuni de acest fel desfăşurată în contextul transformărilor furtunoase.
În ciuda tuturor probabilităţilor, de la congres au ieşit consolidate forţele reformatoare, conduse de Nyers şi Pozsgay: de mai multe luni, generalul Grosz este izolat. Reformatorii nu îşi ascund obiectivul, unul foarte greu de îndeplinit, acela de a conferi partidului o nouă imagine şi chiar o nouă denumire. Să demonstreze opiniei publice că se transformă într-un partid socialist, sau social-democrat de tip european pentru a evita astfel soarta comuniştilor polonezi, care la primele alegeri libere abia că au adunat 10% din voturi.
Reformiştii plănuiesc schimbări importante în politica externă şi internă. Ungaria a fost prima ţară din Est care a luat poziţie împotriva unor membri ai Pactului de la Varşovia, printre altele deschizând frontiera cu Germania de Est. Altă iniţiativă maghiară care a iscat dispute cu statele sale vecine a fost invitarea lui Dubcek, liderul "Primăverii de la Praga", pentru a da un interviu televiziunii de la Budapesta.
Batălia decisivă pentru punerea în practică a acestor schimbări în politica maghiară, cea care înclinat balanţa în favoarea reformiştilor, a fost, fără îndoială, reabilitarea lui Imre Nagy. Nu este vorba numai de a face dreptate unui conducător care a murit executat: Nagy este simbolul revoltei populare şi a democraţiei strivite de tancurile sovietice. Prin reabilitarea sa, reformiştii vor să dea partidului alte rădăcini istorice, să îl distanţeze de facţiunea care a reprimat revoluţia din 1956 şi să poziţioneze partidul alături de Nagy şi de cei persecutaţi. De asemenea, într-o manieră indirectă se pune în discuţie o problemă care nu a mai fost ridicată în nici o ţară din Est, cea a unei posibile neutralităţi a Ungariei. Deşi este vorba doar despre o perspectivă îndepărtată.
Cum vor primi alegătorii această mutare a comuniştilor maghiari? Până acum, Forumul Democratic, cea mai puternică organizaţie a opoziţiei formată din grupări creştini-democrate şi social-democrate, a câştigat o serie de algeri parţiale. Se pare că deceniile de gospodărire proastă a comuniştilor cântăresc mai mult decât politica reformatoare a ultimilor ani. Partidul l-a prezentat pe reformistul cel mai popular de astăzi, Pozsgay, ca şi candidat la preşedinţia republicii. Ulterior, a obţinut un acord cu principalele forţe ale opoziţiei pentru ca alegerile prezidenţiale să se organizeze separat de cele pentru Parlament. Soluţie menită să asigure o continuitate a puterii, inclusiv în cazul în care comuniştii nu obţin cele 25 de procente pe care le preconizează. Ungaria se îndreaptă - ca şi Polonia - spre o guvernare de coaliţie care va trebui să reflecte rezultatele alegerilor libere. Însă având un partid comunist aflat în plină transformare."
TINERII, DEDICAŢI DREPTURILOR OMULUI
Daniel Conrads scria în Le Soir, tot la 1 octombrie 1989, despre deficienţele privind situaţia drepturilor omului pe glob şi în România, pe baza unui raport al Amnesty International.
"Drepturile omului sunt departe de a fi respectate pe glob. Potrivit ultimului raport Amnesty International, ele sunt încălcate în 135 de ţări din cele circa 200 existente. Rămâne deci mult de muncă pentru a reuşi impunerea respectării acestor drepturi fundamentale în toate ţările lumii.
În această logică se înscrie acţiunea de sensibilizare organizată între 13 şi 20 octombrie de «Casa tinerilor» din Reid, o mică localitate din regiunea Theux, nu departe de Spa. Această săptămână dedicată drepturilor omului va pune accent pe soarta tristă a României care este subjugată de un dictator care înfometează populaţia şi supune regiunile rurale unui plan de sistematizare care ar putea duce la distrugerea a 8.000 de sate. O expoziţie intitulată «România, ţara luminii negre» va fi prezentată în zilele de 14 şi 15 octombrie, între orele 14 şi 18, în vechea casă a Reid-ului, la 16 şi 17 octombrie la primăria din Theux şi la 18 şi 19 octombrie în Polleur. Expoziţia va fi însoţită de proiecţia unui reportaj realizat de Josy Dubié pentru RTBF (radio télévision belge de la communauté française).
Duminică, 15 octombrie, la ora 18, trupa La Ronde va prezenta un spectacol de dansuri populare româneşti la şcoala comunală din Reid. Vinerea aceasta, 13 octombrie, «O lume diferită» (A World Apart), filmul lui Chris Menges care denunţă apartheidul sud-african, va fi prezentat de la ora 20:30 în cinebuzul instalat în piaţa bisericii. Duminică, între 13:30 şi 14:30, se va da startul unui raliu al drepturilor omului, care va avea şase opriri în timpul cărora concurenţii vor participa la jocuri, probe sportive şi vor răspunde la întrebări de inteligenţă. Miercuri, 18 octombrie, la Casa Tinerilor vor rula filmele «Eroarea» şi «Cuvântul tinerilor», fiecare film fiind urmat de o dezbatere. Săptămâna drepturilor omului se va încheia vineri, 20 octombrie, cu recital de pian al lui Marcel Cominotto de la ora 20:30 în biserica satului. Marcel Cominotto este profesor la conservatorul din Liège şi va interpreta bucăţi din Mozart, Beethoven, Chopin, Debussy şi Bartók."
Citește pe Antena3.ro
