x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Naşterea naţionalismului moldovenesc

0
29 Aug 2009 - 00:00
Naşterea naţionalismului moldovenesc


La Repubblica de la 29 august 1989 scria despre protestele a 300.000 de naţionalişti moldoveni care s-au adu­nat în principala piaţă din Chi­şi­nău pentru a milita pentru valori­le naţionale şi pentru instituirea lim­bii moldoveneşti ca limba oficială şi pentru autonomie economi­că şi politică.

"Moscova. Sute de kilometri mai la Sud, acolo unde marele imperiu se în­ve­cinează cu România şi atinge Balcanii, se repetă scenariul baltic. "Mol­do­va moldovenilor!" "NU, limbii ru­se!" "Ruşilor, plecaţi!" Acestea au fost sloganurile care au electrizat mul­ţi­mea (cel puţin 300.000 de persoane) adunată duminică în piaţa principală din Chişinău, în jurul statuii lui Ştefan cel Mare, domnitorul înarmat cu crucea şi cu spada care în 1660 i-a salvat pe moldoveni de armatele turceşti.

Manifestaţia a fost calificată fără ezitare de Pravda drept o "orbire naţionalistă", lăsând să se înţeleagă că fulgerele PCUS-ului se vor abate şi asupra Moldovei. Situaţia încă nu se calmase nici ieri. Toată industria Tiraspolului a fost ieri paralizată de greve. Protestele au fost iniţiate de majoritatea autohtonă din Repu­blică, care înainte se numea Basarabia şi care, în urma pactului germano-sovietic din 1939, a fost ruptă României şi anexată URSS-ului.

Cei 300.000 de naţionalişti au invadat duminică capitala pentru a susţine proiectul de lege prin care limba moldovenească se declară limbă oficială şi se statuează reîntoarcerea la alfabetul latin, în locul celui chirilic. Legii i se opune minoritatea rusofonă (un milion şi jumătate de persoane, circa o treime din populaţie) şi micuţa entie găgăuză (un grup de origine turcă şi de religie creştină) care riscă să dispară.

Dar ambiţiile Frontului Popular, care nu este recunoscut oficial, nu se opresc aici, la problemele de limbă. Într-o atmosferă incandescentă datorată redescoperirii sentimentului na­ţi­o­nal, cei 300.000 de oameni au aprobat o platformă politică care pare să reproducă lozincile de zilele trecute din ţările baltice. Recunoaşterea dreptului la suveranitate (şi nu la auto­no­mie, considerată în mod evident insuficientă); dreptul la exploatarea re­sur­se­lor naturale; primatul legii; independenţă econo­mică şi bugetară. Frontul Popular mai cere ca ministerele să fie conduse de către persoane de naţiona­litate moldovenească.
Un proces de moldovizare ar trebui să vizeze şi armata, şi forţele de securitate. Limba moldovenească ar trebui să fie singura limbă de stat chiar şi pentru comunicarea in­ter­et­nică. În fine, revendicarea cea mai nepopulară pentru Moscova: ape­lând la o prevedere din constituţia sovietică, Moldova îşi revendică aşa-zisul drept la secesiune, îşi rezervă dreptul de a ieşi din URSS, dacă aceasta va fi voinţa populară, făcând aluzie la posibilitatea de a apela la un referendum pentru independenţă.

La manifestaţie au participat şi mai-marii republicii. Au mai parti­cipat şi reprezentanţi ai mişcării estoniene care s-au adresat mul­ţimii în limba rusă, spunând: "Din păcate, mă adresez vouă în limba trupelor de ocupaţie. Ca şi în ţările baltice, şi în Moldova explodează conflictele interetnice".

Pravda îi face răspunzători pe conducătorii republicii şi ai partidului moldovenesc, acuzându-i că nu dau o replică pe măsura sentimentelor naţiona­liste şi că au consimţit la margi­nalizarea rusofonilor cu o sur­prin­zătoare unanimitate."


O MARE DE MÂINI RIDICATE
Şi Le Monde de la  29 august 1989 relata despre manifestaţiile apreciate drept "importante" din capitala Moldovei. "O importantă manifestaţie naţionalistă - la care au parti­cipat 300.000 de persoane, potrivit organizatorilor - a avut loc du­mi­nică, 27 august, în Chişinău, capitala Moldovei.

O declaraţie care cere autonomia politică şi economică a Moldovei a fost aprobată  de «o mare de mâini ridicate», adunarea având drept scop susţinerea unui proiect de lege care ar trebui să fie discutat marţi, 29 august, în Sovietul Suprem local. Acest proiect de lege vizează declararea limbii moldoveneşti limbă oficială a republicii. Vecină cu România, Moldova a fost anexată URSS-ului  în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 1939.

Potrivit lui Gheorghe Malarciuc, secretar al Uniunii Scriitorilor şi conducător al Frontului Popular Moldovenesc, Mircea Snegur a participat până la sfârşit la această manifestare popu­lară. Domnul Snegur, un moldovean ales în fruntea parlamentului mol­dovenesc, a susţinut toate revendicările Frontului Popular. În cursul manifestaţiei au fost arborate sute de drapele în culorile naţionale româneşti (roşu, galben, albastru) şi au foat afişate pancarte pe care scria: «Jos pactul Ribbentrop-Molotov!», «Opriţi co­lonizarea!». Proiectul de lege ar trebui să se dezbată marţi şi a declanşat o grevă a rusofonilor. Aceştia, re­prezentând circa 35% din po­pu­la­ţia Moldovei, cer amânarea sesiunii parlamentare şi revizuirea proiectului de lege."
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de