Perspective diferite asupra reformei în blocul estic

Chicago Sun-Times de la 22 oc­tombrie 1989 scria despre modul în care ţările din est răspundeau profundelor schimbări politice şi sociale care cuprinseseră Estul. În toată această orchestră de măsuri şi transformări, România se distingea prin imobilism.

Frankfurt, Germania de Vest - de la pornirea pe calea democratizării, până la ataşamentul de nezdruncinat faţă de socialism, ţările comuniste răspund în moduri foarte diferite în faţa reformelor preşedintelui sovie­tic, Mihail Gorbaciov. Săptămâna trecută, schimbarea balanţei puterii din Germania de Est a fost o altă dovadă a influenţei mişcărilor reformiste care fac valuri de-a lungul blocului estic. Însă viteza şi sfera schimbărilor variază în funcţie de nivelul de tole­ranţă al conducerii fiecărei ţări.

Polonia urmează calea de­mo­cra­ţiei şi a economiei libere de piaţă, cu o vigoare născută din disperarea faţă de situaţia economică. România în schimb, deşi este profund afectată de o criză alimentară şi de o inflaţie galopantă, ţine cu dinţii de politica socialistă.

Cehoslovacia şi Ungaria au o situaţie economică ceva mai bună, însă Cehoslovacia îi întemniţează pe disidenţii cu vederei democra­tice, în timp ce Ungaria spune că de anul viitor aceştia vor putea candida pentu funcţii publice.

Germania de Est, considerată a fi profund ataşată de politica comunistă, este într-o aparentă derivă în această mare imprevizibilă de ideologii, punând-o pe cea comunistă sub semnul întrebării.

Oficialii est-germani l-au în­de­părtat pe Erich Honecker doar după ce protestele s-au înmulţit şi va­lurile de emiganţi spre Vest au pus conducerea socialistă a partidului într-o situaţie foarte jenantă.

Noul lider, Egon Krenz, în vârstă de 52 de ani, a fost şi el identificat cu facţiunea dură din partid, dar în primele zile ale mandatului a încercat să dea impresia de conciliere. Iar sâmbăta a fost citat ca spunând că pot exista "învăţăminte importante" de tras din reformele lui Gorbaciov.

Între timp, Gorbaciov continuă să conducă Uniunea Sovietică pe drumul anevoios al deschiderii politice şi economiei descentralizate.

Gorbaciov, care trebuie să în­frunte atacurile la adresa politicilor sale şi se confruntă şi cu problema disputelor etnice din republicile sovietice, a spus că nu se va interfera în deciziile membrilor Pactului de la Varşovia.

Chiar şi aşa, Moscova se presu­pune că va fi de partea Germaniei de Est, a Cehoslovaciei şi a altor ţări din Europa de Est care continuă să considere "rolul de conducere" al partidului drept sacrosanct.

În Germania de Est, Noul Forum şi alte grupări de opoziţie au folosit vizita lui Gorbaciov din această lună pentru a face presiuni în privinţa reformei.

"Dacă nu ar exista Gorbaciov, membrii Noului Forum ar fi deportaţi sau băgaţi la închisoare", spune expertul Est-Vest de la Universitatea din Mainz, Josef Janning.

Ţările occidentale s-au arătat dispuse să ajute acele ţări care se angajează să realizeze reforme politice şi economice. Joi, Statele Unite au aprobat suma de 837 milioane de dolari ca ajutor economic pentru Polonia şi Ungaria, aproape dublul celei solicitate de Casa Albă.

"Doar economia de piaţă şi doar comerţul liber pot rezolva proble­mele economice disperate ale ţă­rilor din Est", a spus săptămâna trecută într-un discurs ţinut la Frankfurt Robert A. Mosbacher, secre­tarul secretarul SUA pentru co­merţ. În ciuda declaraţiilor sunt totuşi de aşteptat probleme, ape­lurile capita­liste pentru o economie liberă de piaţă izbindu-se de socialismul dur care conduce acum Europa de Est.

Schimbările au creat tensiuni între ţările comuniste conservatoare şi cele progresiste. În luna septembrie Ungaria şi-a înfuriat alia­tul din Pactul de la Varşovia, Germania de Est, deschizându-şi graniţele refugiaţilor est-germani. Deşi pu­terea Ungariei a dezmembrat partidul comunist într-un gest simbo­lic, figurile principale rămân la conducerea noului Partid Socialist.

Polonia este neliniştită de perspectiva devenirii primei ţări din blocul estic condusă de neco­munişti şi se confruntă cu posibile turbulenţe provocate de implementarea măsurilor de austeritate. Între timp, comuniştii controlează în continuare Comerţul extern, Apărarea, Internele şi ministerul Transporturilor.

La nivel declarativ, Bulgaria promovează reforma şi a introdus o serie de schimbări economice ti­mide, însă nu are şanse să se re­for­meze în profunzie avându-l la pu­tere pe liderul său în vârsta de 78 de ani, Todor Jivkov.

În Cehoslovacia, guvernul comunist a răspuns în ianuarie valului de proteste pro-democratice prin re­primarea mascată a liderilor activişti.

În România, preşedintele Nicolae Ceauşescu refuză orice compromis, în ciuda lipsurilor cronice de alimente şi combustibil, lăsându-i în timpul iernii pe oameni să tremure de frig în case.