Statele Unite opresc dialogul cu România; Departamentul de Stat avertizează în legătură cu represiunea suferită de disidenţi

Departamentul de Stat a anulat întâlnirea la nivel înalt planificată cu Guvernul român pe motive de încălcare a drepturilor omului şi a emis un avertisment fără menajamente care spune că represiunea împotriva criticilor regi­mului va avea "urmări directe" în relaţia Româ­niei cu Statele Unite.

Avertismentul dat ieri de către ambasada SUA la Bucureşti şi de către Departamentul de Stat exprima îngrijorarea cu privire la măsurile represive luate împotriva a şase foşti oficiali români. Cei şase, inclusiv doi foşti membrii ai biroului politic al partidului comunist şi un fost ministru de Externe, i-au adresat de curând o scrisoare usturătorare pre­şedintelui Ceauşescu, în care spuneau că "însăşi ideea socialismului, pentru care am luptat, este discreditată de politica dumneavoastră."

După circularea scrisorii, în care erau deta­liate violările la adresa drepturilor omului şi eşecurile politice din ţară, câţiva dintre autori, în ciuda au­torităţii lor, au fost arestaţi pentru interogatorii. Mircea Răceanu, director adjunct în Ministerul de Externe, responsabil de rela­ţiile cu SUA şi fiul vitreg al unuia dintre semnatarii scrisorii, a fost arestat şi acuzat de tră­dare, fapt ce sugerează legături cu scrisoarea.

Purtătorul de cuvânt al Departamenului de Stat, Charles E. Redman, a spus că "încalcarea libertăţii de exprimare constituie o violare a drepturilor omului pe care România s-a angajat că le va respecta" şi că o astfel de violare "este un afront adus comunităţii internaţionale şi va avea urmări directe asupra relaţiilor americano-române".

Redman nu a dat detalii asupra posibilelor con­se­cinţe, dar oficialii americani au spus că România a fost informată la cel mai înalt nivel diplomatic că discţiile cu SUA - care ar fi trebuit să aibă loc în ur­mă­toarea perioadă - au fost anulate din cauza modului în care semnatarii scrisorii sunt hăr­ţuiţi. Aceste discuţii ar fi trebuit să acopere toate problemele americano-române, inclusiv legătu­rile econo­mi­ce.

Din cauza disputelor asupra drepturilor omului, americanii i-au ridicat României clauza naţiunii celei mai favorizate la începutul anului trecut. În ultimele zile, Franţa şi-a retras am­ba­sa­dorul de la Bucureşti, ca o reacţie la problema scrisorii, şi comunitatea europeană şi-a suspendat dis­cuţiile cu privire la aranjamentele economice pe care le are cu România. Măsurile luate de Ceauşescu au atras şi dezaprobarea din partea Uniunii Sovietice şi a altor membrii ai pactului de la Varşovia.

La începutul lunii, Uniunea Sovietică, Germania de Est şi Bulgaria nu au votat împotriva demarării unei anchete internaţionale de către comisia ONU pentru drepturile omului, pentru a investiga posibilele abu­zuri din România. Ungaria, alt membru al pactului de la Varşovia, a fost unul dintre iniţia­torii propunerii de investigare a Ro­mâniei.

Departamentul de Stat a făcut solicitări si­milare şi Cehoslovaciei, cerând eliberarea imediată a dramaturgului Václav Havel, care a fost condamnat la nouă luni de închisoare luna trecută, şi a altor disidenţi încarceraţi recent. Într-o încercare de a risipi criticile la adresa încarcerării lui Havel, pe motiv de obstruc­ţionare a forţelor de ordine, Guvernul ceh a redus pedeapsa cu o lună şi l-a făcut eligibil pentru eliberare con­diţionată în luna mai.

Redman spune că în­chiderea lui Havel "re­prezintă o clară violare a obligaţiilor pe care Cehoslovacia le are faţă de respectarea drepturilor omului". Declaraţia ce­rea Guvernului de la Praga să respecte drepturile omului şi să înceapă dialogul cu disidenţii. Arestarea lui Havel, care este una dintre cele mai prestigioase figuri ale grupării pentru apărarea drepturilor omului, Charta 77, a revoltat ţările vestice deoarece a avut loc la câteva ore după semnarea Actului Final de la Viena de către Ce­hoslovacia, acord inter­naţional portivit că­ruia toţi semnatarii se obligă să promoveze şi să apere drepturile omului.
Don Oberdorfer
Washington Post, 23 Martie 1989