Uniunea Sovietică se arăta receptivă la propunerile de dezarmare ale lui George Bush

În a doua jumătate a deceniului nouă, cele două "superputeri" mondiale, SUA şi URSS, au intensificat negocierile privind dezar­marea. O propunere a america­nilor în acest sens a fost în­tâm­pinată favorabil de sovietici la sfârşitul lunii mai 1989.

Ana­lizând relaţiile dintre cele două blocuri militare, El Pais titra: "Estul şi Vestul se apropie". Vă pre­­zentăm în conti­nua­re comentariile autorului articolului, José A. Sorolla:

Şevardnadze spune că URSS-ul este dispus să negocieze problema înarmării. Ieri, Uniunea Sovietică a numit propunerea făcută de pre­şedintele SUA, George Bush, la negocierile pentru dezarmare de la Viena, de reducere cu 20% a trupelor americane din Europa, inclusiv a forţelor aeriene, ca fiind "un pas serios şi important în direcţia cea bună". Eduard Şevardnadze a anun­ţat că URSS-ul este gata să discute la Viena cu privire la "toate tipurile de arme."

Şevardnadze a ajuns ieri la Paris, pentru a participa la "Conferinţa despre dimensiunea umană" desfă­şu­rată în cadrul CSCE. Ministrul so­vietic de Externe a spus că Moscova acceptă să discute cu Viena despre toate categoriile de arme, ca "unică for­mă de a putea ajunge la o în­ţe­le­gere reciprocă". Reuniunea de la Paris în cadrul căreia a intervenit Şe­vard­nadze este prima reuniune in­ter­naţională de securitate CSCE care s-a desfăşurat la Viena în luna ia­nuarie. De-a lungul unei luni întregi, SUA, Canada şi toate ţările euro­pe­ne, cu excepţia Albaniei, au anali­zat situaţia drepturilor omului în acord cu me­canismul de verificare CSCE.

Mai mult de o treime din discursul ministrului de Exerne sovietic a fost dedicat subiectului dezarmării, le­gându-l de siguranţa individuală şi colectivă, referindu-se astfel la di­men­siunea umană, problema care constituia obiectul conferinţei. Cu privire la dezarmarea conven­ţio­nală, acesta a semnalat că "este im­portant să dezbatem doctrinele şi să comparăm componenţa şi poziţia forţelor armate". Pentru a contra­ataca asumarea iniţiativei de către partea americană, el a subliniat că oferta lui Bush se înscrie în logica deciziilor luate de Uniunea Sovietică.       

RACHETE CU RAZĂ SCURTĂ DE ACŢIUNE
Şevardnadze a spus că negocierile trebuie să includă "toate" armele. În acest sens a amintit de negocierile oprite cu privire la reducerea arsenalelor strategice şi amânarea dezbaterilor cu privire la "problema armamentelor navale în Europa". A criticat refuzul de a negocia redu­cerea numărului sau eliminarea rachetelor cu rază scurtă de pe teritoriul Europei, lăudând ţările care "fără a dispune de ele, le acceptă pe teritoriul lor" şi favorizează retra­gerea lor, şi a cenzurat reactivarea cursei de înarmare, "răspunzând la o modernizare cu o alta".

În problema concretă a drepturilor omului, Şevardnadze a afirmat că alegerea noului parlament sovietic este "dovada irever­sibilităţii" perestroikăi. După ce a anunţat că noua Cameră pregăteşte proiecte pentru protejarea libertăţii de gândire, a presei şi a mişcărilor cetă­ţeneşti, acesta a spus că este pentru prima dată când un ministru de Externe sovietic intervine în cadrul unui forum internaţional cu un discurs bazat pe contribuţia adusă de un par­lament. Moscova va renunţa la rezervele faţă de nu­meroase acte pe tema drepturilor omului şi se va alătura protocolului pentru drepturile civile.       

În intervenţia sa, preşedintele fran­­­cez, François Mitterrand, a făcut apel la "explicaţii" şi pentru o eva­luare concretă a situaţiei drepturilor omului. A adăugat că ameninţările la adresa drepturilor omului devin din ce în ce mai variate din cauza progresului informaticii şi geneticii şi a propus constituirea unui tribunal cu jurisdicţie europeană pentru apărarea drepturilor omului, asemenea celui de la Strasbourg. Aceeaşi propunere a fost emisă şi de mi­nistrul spaniol de Externe, Francisco Fernández Ordóñez, care a amintit poziţia spaniolă împotriva ţărilor care încălcau drepturile omului în perioada în care regimul de la Ma­drid a deţinut preşedinţia comunitară.  Fernández Ordóñez a calificat drept "gravă" "atitudinea ostilă" a României, care nu a acceptat mecanis­mul aprobat la Viena, prin care oricare ţară semnatară are dreptul de a-i solicita informări alteia.