ISTORIA COMUNISMULUI
Marx si adeptii lui reflectasera prea putin la tipul de stat pe care urmau sa-l creeze dupa cucerirea puterii. Probleme precum armonizarea relatiilor in "statul democratiei socialiste", bunaoara, erau lasate in seama viitorului.
LAVINIA BETEA
De la teoriile lui Marx si Engels - care, precizam inca o data, nu enuntasera vreo definitie "dictaturii proletariatului" ca tip de stat - , Le-nin s-a vazut in situatia de a pune in aplicare un nou regim politic.
Printre deciziile pe care trebuia sa le ia, in functie de realitatile rusesti de dupa razboi, Lenin incearca explicarea si adaptarea conceptelor ideologice la practica politica. Mai intai va incerca lamurirea "dictaturii proletariatului " ca tip tranzitoriu de societate catre timpul ideal al disparitiei statului - comunismul.
"Dictatura proletariatului" - scria Lenin in 1918 - poate fi infaptuita prin "statul proletar". Principiul sau de formare si impunere este alianta dintre clasa muncitoare si taranime, clasa muncitoare avand rol conducator. Creator si magistru al propagandei comuniste, Lenin recurge la formulari menite sa induca sugestia cunoasterii depline asupra presupuselor realitati si proiecte la care se refera. Frazele unora dintre scrierile sale vor deveni cadrele de constructie ale "limbii de lemn", pe care o vor utiliza decenii de-a randul propagandistii din tarile comuniste. "Dictatura proletariatului - nareaza Lenin, spre exemplu - , daca traducem aceasta expresie latina, stiintifica, istorico-filosofica intr-un limbaj mai simplu, inseamna urmatoarele: numai o anumita clasa, si anu-me muncitorii de la orase - si, in genere, muncitorii din fabrici, din industrie - , este in stare sa conduca toata masa celor care muncesc si sunt exploatati, in lupta pentru doborarea jugului capitalist, in insasi actiunea de doborare, in lupta pentru mentinerea si consolidarea victoriei, in actiunea pentru fau-rirea unei oranduiri sociale noi, socialiste, in toata lupta pentru desfiintarea definitiva a claselor."
Dincolo de asemenea revarsari de cuvinte, nici Lenin nu avea o reprezentare prea clara asupra viitorului stat proletar. O intrebare esentiala la care Lenin si tovarasii sai sunt obligati sa ofere so-lutii practice este cea privind modul de exercitare a guver-narii prin "dictatura proleta-riatului".
"Evidenta si control - iata lucrul necesar pentru organizarea, pentru buna functionare a societatii comuniste in prima ei faza", a fost ras-punsul lui Lenin. "Toti cetatenii devin acum slujbasi salariati ai statului, care este constituit din insisi muncitorii inarmati. Toti cetatenii devin acum functionari ai unui singur "sindicat" de stat, care cuprinde intregul popor. Totul consta acum in aceea ca ei sa lucreze deopotriva, respectand cu exactitate cuantumul muncii, si sa fie retribuiti deopotriva." Rezultatul acestei egalitati? "Intreaga societate nu va fi decat un singur birou si un singur atelier cu munca egala si salariu egal."
In continuare, Lenin ofera cateva detalii administrative. Evidenta si controlul sunt "reduse pana la neobisnuit de simple, accesibile oricarui om cu stiinta de carte, operatii de supraveghere si inregistrare; la cunoasterea celor patru operatii aritmetice si la eliberarea unor chitante corespunzatoare". Astfel ca - zice Lenin - pana si buca-taresele vor putea conduce statul!
Teoriile lui Lenin au fost putin popularizate in epoca sa si aproape necunoscute urmasilor. "Biroul" si "atelierul" imaginate de el n-au functionat, in pofida numeroaselor comisii de evidenta si control create.
Pragmaticul om politic a facut atunci un viraj spre trecut: incepand din 1921 a introdus "noua politica economica" (NEP). In planul ideologiei insa au fost amplificate modalitatile propagandistice de potentare a reprezentarii unui "viitor luminos". Pana atunci, in practicile guvernarii sovietice
s-au impus alte metode. Cea mai importanta dintre ele a fost teroarea.
Contrar propagandei din vremea "dezghetului sovietic", teroarea ca metoda de guvernare a fost practicata de Lenin insusi, nu fusese inventia lui Stalin. Inca din timpul razboiului civil, Lenin a propus pedeapsa capitala pentru fapte precum: participarea la conspiratii, opunerea rezistentei in momentul arestarii, ascunderea armelor, nesupunere, neglijenta, rapoarte false. Acordul celorlalti componenti ai Biroului Politic la propunerile lui Le-nin a fost total. Biroul Politic, condus de acelasi Lenin, a aprobat in 1921 constructia unui lagar cu o capacitate de 20.000 de oameni in regiunea Uhta, din Nordul indepartat. Primii detinuti din Gulagul astfel initiat au fost tocmai marinarii din garnizoana Kronstadt. Nemultumiti de randuielile noii guvernari, cei care fusesera numiti in 1917 "mandria revolutiei" indraznisera sa se razvrateasca.
Sustinut prin asemenea metode, chiar si bucataresele puteau conduce Statul.
Si l-au condus unii si mai necalificati decat ele.
VIITORUL
"Omul va deveni, in fine, cu adevarat o fiinta armonioasa. El va incepe prin a controla procesele semiconstiente, apoi si pe cele inconstiente ale organismului sau: respiratia, circulatia, digestia, reproducerea, ajungand sa le subordoneze in masura dorita, datorita controlului, ratiunii si vointei. (â¦) Omul va deveni incomparabil mai puternic, mai intelept, mai subtil. (...) Tipul uman mediu va ajunge la anvergura unui Aristotel, Goethe sau Marx" -
Trotki, 1924
DICTATURA SI SINDICATELE ROSII
|
"Toata lumea stie ce este Partidul Comunist: o arma de lupta pentru cucerirea puterii de proletariat, a carui parghie de comanda se afla la Moscova. Dar lumea muncitoare stie oare ce sunt Sindicatele Rosii?
Inainte de razboi, cand nu exista nici rosul, nici albul, nici negrul, se aflau pur si simplu sindicate muncitoresti care luptau impotriva patronatului. Intreb: impotriva cui lupta Sindicatele Rosii in URSS? Ce ratiune le justifica existenta, imensa lor forta intr-o tara in care patronatul este de domeniul amintirii?
Iat-o: de-a detine toate mijloacele prin care un muncitor si-ar castiga existenta si de a nu distribui locuri de munca decat in functie de ceea ce gandeste cel care vrea sa manance muncind. Datorita Sindicatelor Rosii, Partidul isi impune legea in uzina, in atelier, in magazin, in birou, in locuinta. Peste tot. Nimeni nu-si poate gasi un angajament altfel decat prin sindicat. Si odata alungat din sindicat, nu-ti ramane decat sa-ti zbori creierii: orice activitate lucrativa, orice posibilitate de a-ti castiga existenta iti sunt refuzate.
Ganditi-va la puterea inspaimantatoare pusa in mainile unor oameni carora scolile oficiale le spun ca morala si cinstea nu sunt decat "prejudecati burgheze" si ca singur materialismul exista in mod real pe acest pamant. Ganditi-va ca chiar daca scolile comuniste ar preda contrariul, si inca ar fi o calamitate sociala de a preda majoritatea populatiei arbitrarului unei minoritati infime de oameni, care la urma urmei nu se poate transforma in ingeri."
Panait Istrati, 1929
|