La cateva zile dupa intrarea Armatei Rosii in Bucuresti (30 august 1944), comunistii au facut promisiuni nelimitate. Ostasii lui Stalin le asigurau protectia in manipularile operate, pentru a crea impresia ca masele cereau o guvernare comunista. Cel mai seductiv mesaj dintre ele, la indemana PCR, era promisiunea reformei agrare.
Aliati si "protectori" ai taranimii
La cateva zile dupa intrarea Armatei Rosii in Bucuresti (30 august 1944), comunistii au facut promisiuni nelimitate. Ostasii lui Stalin le asigurau protectia in manipularile operate, pentru a crea impresia ca masele cereau o guvernare comunista. Cel mai seductiv mesaj dintre ele, la indemana PCR, era promisiunea reformei agrare. Desi comunistii au inceput sa-si faca simtita prezenta in viata coditiana a Capitalei imediat dupa lovitura de Palat de la 23 august 1944, pentru punerea in functiune a aparatului propagandistic a mai fost necesara o vreme. Mai intai au venit liderii partidului din URSS si din inchisori, apoi au fost pregatite cateva tipografii controlate de PCR. In primul numar legal al Scanteii, din septembrie 1944, a fost atinsa si problema reformei agrare ca "urgenta" a democratizarii tarii. Ulterior acestui mesaj, "necesitatea improprietaririi taranilor saraci" a fost difuzata pe toate canalele de propaganda ale comunistilor. MODEL MOSCOVIT. Desi in Uniunea Sovietica functiona la acea data o agricultura colectivizata, liderii PCR au omis acest aspect, sustinand necesitatea rezolvarii "problemei taranesti" prin exproprierea "mosierilor". Tactica, impusa de la Moscova, nu era noua, fiind sursa de credibilitate si pentru bolsevici in anii instalarii puterii lor. Dupa primul razboi mondial, in Rusia sovietica avusese loc cea mai insemnata reforma agrara din Europa prin cuantumul exproprierii si a improprietari-rilor. Insa dupa cativa ani, taranii au fost deposedati de pamanturile obtinute de la bolsevici si transformati in "proletari agricoli", lucrand in colhozuri. Liderii PCR pregateau acelasi scenariu si pentru Romania, astfel ca propaganda de partid sustinea inca din anii â20 necesitatea reformei agrare. La congresul intai al partidului, din mai 1921, ei promiteau exproprierea domeniilor mai mari de 30 ha, cele ale bisericii in totalitate si improprietarirea gratuita a taranilor. Acest mesaj a fost repetat la toate congresele PCdR din perioada interbelica, schimbandu-se nuantele in functie de linia Cominternului. Spre exemplu, la ultimul congres, al cincilea, desfasurat in decembrie 1931 langa Moscova, rezolutia acestuia sustinea: "Lichidarea proprietatii agrare boieresti este o lovitura data imperialismului", deoarece "in Romania problema nationala este in mare parte o problema taraneasca".Citește pe Antena3.ro
"Reforma agrara din 1921 a fost facuta numai pentru a arunca praf in ochii taranimii, spre a o deposeda apoi din nou. Marea proprietate agrara n-a fost lichidata" - Vasile Luca, decembrie 1944