Condamnati la Chisinau

Intelectualii comunisti, adusi in fata instantei

Romania s-a confruntat intre 1935 si 1936 cu puternica ascensiune a extremei drepte si cu luarea de pozitie a fortelor politice de stanga, care declarau crearea unui front antifascist. Petre Constantinescu-Iasi, care se declara militant antifascist, a fost chemat in Justitie din ordinul autoritatilor romane.

CHISINAUL, ASEDIAT. Seria de procese anticomuniste a continuat si in capitala Basarabiei. Cei opt din boxa acuzatilor erau intelectuali, membri ai Comitetului antifascist regional basarabean

In primele zile ale lunii martie 1936 incepea la Chisinau procesul unui grup de militanti din Basarabia care se declarau antifascisti. In realitate, sub umbrela "antifascismului", Cominternul daduse dispozitii comunistilor sa se organizeze legal. In aceste "comitete antifasciste" trebuiau atrase si persoane care nu aveau neaparat legaturi directe cu comunismul, dar care puteau aduce prestigiu.

ACUZAREA. Dat fiind faptul ca teritoriul Basarabiei se gasea sub stare de asediu, cei opt acuzati au comparut in fata unei instante militare - Consiliul de Razboi de pe langa Corpul III de Armata. Presedintia completului de judecata era exercitata de colonelul Cantemir Popescu. Maiorul Manea Cristea indeplinea sarcinile acuzarii, cu rang de comisar regal. Anuntat pentru data de 5 martie 1936, procesul "antifascistilor" a inceput cu o zi mai tarziu. Jurnalistii vremii, prezenti in numar restrans, au remarcat atmosfera tulburatoare de neliniste si de incordare care domnea in sala de judecata. Ca si la Craiova, accesul publicului, al presei si chiar al avocatilor apararii in sala a fost profund restrictionat. Au fost introduse permisele de acces, iar sala a fost sub paza militara.

Toate aceste evenimente, precum si judecarea procesului aproape cu usile inchise l-au facut pe avocatul Grigore Iunian sa exclame, la o zi dupa deschiderea lucrarilor: "Nu ma pretez la o farsa. Nu stiam, cand am venit aici, ca-i vorba de un simulacru de judecata".

ACUZATII. Pe banca acuzatilor au luat loc opt intelectuali basarabeni, membri ai Comitetului regional antifascist din Basarabia. Acestia erau: profesorul universitar Petre Constantinescu-Iasi, M. Brasoveanu (inspector zootehnic, inspector general in Ministerul Agriculturii si Domeniilor), ing. Grigore Zoltur, avocata Paulina Rosemberg, avocata Ita Diner, prof. Feiga Rabinovici, prof. D. Feuerstein si dr. I. Derevici. In momentul declansarii procesului, acesta din urma se afla in detentie la Targu Ocna. Deja detinut politic, dr. Derevici ispasea pedeapsa pentru acuzatii care-i erau aduse, o data in plus, si in cadrul procesului de la Chisinau.

RECHIZITORIUL. Prin vocea comisarului regal, profesorul Petre Constantinescu-Iasi si ceilalti inculpati au fost acuzati de propaganda antifascista in baza Legii Marzescu (promulgata in decembrie 1924). Aceasta lege permitea reprimarea infractiunilor contra sigurantei statului si a linistii publice prin asimilarea delictelor politice unor infractiuni de drept comun. Intregul caz a fost instrumentat pe baza articolului 11 al acestei legi. Invocarea sa atragea dupa sine un intreg cortegiu de acuzatii suplimentare: instigare la rasturnarea ordinii de stat (prin contestarea starii de asediu pe teritoriul Basarabiei), uneltire pentru instaurarea dictaturii proletare, contactul sau asocierea cu organisme din strainatate in vederea declansarii revolutiei comuniste, instigare la lupta de clasa, legaturi cu Internationala a III-a comunista, activitate subversiva (prin propaganda si agitatie comuniste).

APARATORII. Inculpatii de la Chisinau s-au bucurat de sprijinul unui numar impresionant de avocati care le-au asigurat apararea (zilnic intre 17:00 si 20:00). Se numarau printre acestia: Lucretiu Patrascanu si Ion Gheorghe Maurer (implicati activ in aceeasi perioada in procesul Anei Pauker de la Craiova), Dem I. Dobrescu (fost primar al Bucurestiului), R. Olteanu, I. Sraier, Alexandru Mata, C. Paraschivescu-Balaceanu, V. Viespescu, V.V. Stanciu. Echipa de avocati a chemat la bara peste 700 de martori (intelectuali, muncitori, tarani, studenti, comercianti). Ii regasim printre acestia pe cativa dintre membrii marcanti ai PCR din perioada de dupa 23 august 1944: Manea Manescu, Alexandru Barladeanu, Atanasie Joja. Au depus marturie in fata instantei militare de la Chisinau sefi de partide politice, lideri ai miscarii muncitoresti si ai miscarii sindicale, directori de ziare, personalitati stiintifice si artistice: Ion Mihalache, dr. Nicolae Lupu, Grigore Iunian, Gheorghe Bratianu, maresalul Alexandru Averescu, Gala Galaction, profesorii Traian Bratu, Iorgu Iordan, Constantin Radulescu-Motru, O. Tafrali, Ilie Moscovici, Lotar Radaceanu, Scarlat Callimachi, dr. Petru Groza, prof. Teodor Bugnariu, precum si ziaristi si scriitori. Nu mai putin de patru delegatii straine au luat parte la proces in semn de solidaritate cu acuzatii. Printre acesti delegati se aflau reprezentanti ai Comitetului mondial antifascist (fizicianul L. Langevin), ai Ligii mondiale a femeilor (scriitoarea Elena Malirova), Liga drepturilor omului (prof. Fr. Kassowitz), avocatii francezi Philippe Lamour, M. Willard si Loria Willard (cunoscuti din procesul incendierii Reichstag-ului), profesori de la Sorbona (P. Cot). Au fost formulate numeroase proteste pentru stingerea procesului inainte si chiar in cursul desfasurarii sale.

ACCIDENTE PE PARCURS? De-a lungul celor aproximativ 25 de zile cat a durat procesul, avocatii apararii au semnalat completului de judecata numeroase vicii de procedura. Acestea constau in: lipsa unor acte originale si substituirea lor in dosare cu copii; prezentarea ca probe a unor documente in limbi straine a caror traducere nu a fost asigurata; corelarea procesului de la Chisinau, care se desfasura in jurisdictia Corpului I de Armata (procesul de la Craiova); obstructionarea martorilor apararii, impiedicati sa intre in sala de judecata in repetate randuri, si chiar arestarea unora dintre ei. Instanta urma sa se pronunte si in aceste chestiuni.

"SERVITUTE EXCESIVA". Asa a caracterizat Lucretiu Patrascanu sentinta pronuntata la 30 martie 1936 in procesul de la Chisinau. Dupa ce completul de judecata a deliberat in legatura cu fiecare dintre incidentele semnalate de aparare, toate acestea au fost respinse. La citirea de catre acuzare a celor 69 de intrebari privind culpabilitatea acuzatilor, apararea a cerut formularea unor spete si nu a unor chestiuni cu caracter teoretic, precum si rectificarea unor inexactitati privitor la situatia inculpatilor Rabinovici, Diner, Derevici. Desi pedepsele propuse de acuzare anterior erau cu mult mai dure decat cele pronuntate, sentintele au fost date dupa cum urmeaza: Petre Constantinescu-Iasi - doi ani si jumatate, 10 ani de interdictie si o amenda de 20.000 lei; inspector M. Brasoveanu a primit o pedeapsa la fel cu cea a profesorului Constantinescu-Iasi; ing. Zoltur - 3 luni de inchisoare, 5 ani de interdictie si 5.000 lei amenda; Ita Diner - doi ani si jumatate de inchisoare, 10 ani de interdictie si o amenda de 50.000 lei (aceasta a fost cea mai aspra pedeapsa aplicata la proces); D. Feuerstein - 2 ani inchisoare, 10 ani interdictie si o amenda de 15.000 lei; Paulina Rosemberg si dr. Derevici au fost achitati. Acesta din urma declarase la tribunal ca era bolnav de tuberculoza, in stadiul terminal. Si-a manifestat dorinta ca lespedea sa de mormant sa fie luata din celula de unde fusese detinut si sa se graveze pe ea sentinta pronuntata in acest ultim proces.

Presa de stanga, prin ochii unui jurnalist al coditianului Dimineata, concluziona: "Cinci profesori, un agronom, un inginer si un inspector agricol sunt singurele ecouri ale unei provincii pitite de prigoana administratiei. Asta-i singura lor vina. Au indraznit sa fie treji".

"BASARABIA LANCEZITA"

Avocatul Alexandru Mata, unul dintre aparatorii antifascistilor de la Chisinau, declara ziarului Dimineata din 11 martie 1936: "E atat de lancezita Basarabia, ca nici macar n-a gasit in putina energie ramasa putin protest. Ce afinitate vatamatoare s-a stabilit intre un organism anemiat, nabusit si actiunea catorva oameni insufletiti doara de dorinta de bine, de pace? In ce consta efectul nociv al acestei actiuni, in localitatea asta mortificata, deceptionata, reprezentata de dezbaterile «periculosului» Constantinescu-Iasi, prin cativa studenti teologi?".

HARTUIT

Foarte activ in cursul acestui proces, Ion Gheorghe Maurer a fost agresat constant la intrarea in tribunal. I-a fost sustrasa de un agent al Sigurantei de la Chisinau corespondenta ce urma sa fie expediata la Bucuresti. Protestele sale si admonestarea agentului in cauza i-au atras acuzatia de ultraj adusa unui politist in exercitiul functiunii. Aparatorul a devenit grabnic acuzat, pentru ca autoritatile de la Chisinau i-au intentat proces. A fost aparat de grupul avocatilor democrati al carui secretar era.