De doua ori ilegalista

Supravietuitoare din "ruleta ruseasca"

Vanda Nicolski, pe numele ei adevarat Seila Averbuch, a intrat in miscarea comunista cat inca era eleva de liceu. A avut un destin marcat de arestari, sosiri si plecari inopinate in si din multe capitale europene. A scapat ca prin urechile acului de procesele staliniste, carora i-a cazut victima sotul ei, Dori Goldstein.

PRIN URECHILE ACULUI. Din motive doar de Kremlin stiute, "tovarasa Vanda" a scapat cu viata in anii Marii Terori

O alta figura azi aproape uitata din perioada ilegala a Partidului Comunist din Romania este cea a Seilei Averbuch. Ea a intrat de fapt in istoria incurcata a comunismului interbelic cu numele conspirativ de Vanda Nicolski. Viata ei nu s-a deosebit cu nimic de cea a colegilor si colegelor sale de generatie. Au trait in aceleasi conditii impuse de conspirativitate. A participat ca atatia altii la nesfarsitele certuri si discutii pe probleme in fond minore dar care apar astazi ca unica preocupare a ileglistilor. A batut drumurile pe ruta Moscova - Bucuresti - Praga - Viena, trimisa de Comintern. Intre ea si Elena Filipovici, colega din structurile de conducere ale partidului ilegal, exista cel putin o diferenta esentiala: Vanda Nicolski a reusit sa scape cu viata in urma epurarilor din anii Marii Terori care a "functionat" la Moscova intre 1937 si 1938.

"ANI DE LICEU". Seila Averbuch s-a nascut la 27 februarie 1902, in comuna Telenesti, judetul Orhei, care apartinea la acea data Rusiei Tariste. Provenea dintr-o familie evreiasca tipica, ce se intretinea practicand micul comert. Mama sa a detinut o bacanie. Viitoarea activista comunista a absolvit sase clase de liceu (echivalentul clasei a X-a de astazi). In acea perioada, putini copii frecventau mai mult decat cele patru clase primare obligatorii iar procentul fetelor cu studii liceale era chiar mai redus decat cel al baietilor. Apropierea de miscarea comunista s-a facut in 1920, cat era inca eleva de liceu la Chisinau. A intrat intr-un cerc revolutionar si a fost primita in Comsomol, organizatia de tineret a partidului bolsevic dupa al carei model va functiona in Romania Uniunea Tinerilor Comunisti (UTC-ul).

Dar in martie 1918 fosta provincie tarista Basarabia a fost primul teritoriu romanesc care s-a unit cu Romania. Dupa ce o aripa radicala a socialistilor a decis sa adere la Internationala a III-a, fondand practic Partidul Comunist din Romania - sectie a Internationalei a III-a, un alt partid comunist a continuat sa functioneze in Basarabia, total distinct de cel de la Bucuresti, aparut abia in mai 1921. Comunistii basarabeni s-au dovedit cei mai rebeli, dandu-le mult de furca liderilor din Vechiul Regat. Conducerea Comitetului Regional al Partidului Comunist din Basarabia era subordonata comunistilor ucrainieni. Toate organizatiile comuniste care functionau in Basarabia erau, deci, ilegale conform legislatiei din statul roman.

Dupa intrarea in miscarea revolutionara din Basarabia, Vanda Nicolski si-a luat in serios calitatea de militant comunist. A activat in aparatul tehnic al acestui comitet, a tinut o casa conspirativa si s-a ocupat de organizarea unei biblioteci ilegale. Ea a simtit deci "gustul ilegalitatii" inca de la inceputurile activitatii sale politice. A fost de doua ori ilegalista, odata in Basarabia natala, ca membra a unei organizatii care nu exista practic in Romania ci doar in Rusia cuprinsa de tulburarile bolsevice si a doua oara in Romania, dupa scoaterea partidului comunist in afara legii.

CHISINAU - MOSCOVA, VIA BUCURESTI. Implicarea in activitatile desfasurate de comunisti i-a adus prima arestare in 1921. A stat in inchisoare doi ani, dupa care nu a mai revenit in Basarabia. S-a stabilit pentru o vreme la Iasi, unde s-a angajat ca muncitoare intr-o fabrica de textile. Dar Vanda Nicolski facea parte dintr-o categorie de idealisti, care inainte de a se considera oameni, se considerau comunisti. Viata de partid era oricand mai importanta decat viata privata a oricarui adept. Dupa trei ani de sedere in capitala Moldovei, a fost chemata de partid la Bucuresti. PCdR traversa una din multele crize care i-au marcat existenta interbelica. Willy Roth, membru in Comitetul Central al partidului, a fost arestat de Siguranta. In timpul anchetei a acceptat sa tradeze, oferind autoritatilor lista cu numele tuturor membrilor din conducerea fantomaticului partid comunist care la acel moment era scos in afara legii. "Caderea" din 1926, asa cum apare ea in documentele de partid, a insemnat practic decapitarea unei formatiuni politice macinata de intrigi, arestari si pactizari cu autoritatile. Nevoia de cadre a adus-o pe Vanda Nicolski la Bucuresti. In capitala Romaniei Mari "a desfasurat activitate pe linie de partid si de tineret", dupa cum noteaza sec si fara prea multe detalii referatul intocmit de Cancelaria Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman in 30 noiembrie 1963 despre comunista ilegalista Vanda Nicolski.

In 1929 a fost numita secretar al CC al UTC si trimisa la Moscova, pentru a urma cursul de un an al Scolii Leniniste de Partid. In aceasta perioada a fost totodata si reprezentanta sectiei romane la Internationala Tineretului Comunist (KIM). Urmatoarea perioada din viata Vandei Nicolski, pana la revenirea definitiva in tara in 1944, a fost marcata de un continuu "du-te vino" pe ruta Moscova - Praga - Viena - Berlin - Bucuresti. A participat la lucrarile Congresului al V-lea al PCdR care s-au desfasurat langa Moscova. Cu aceasta ocazie a fost aleasa in Biroul Politic, unul din organismele de conducere ale partidului. In anii ’30 a facut parte in permanenta atat din Biroul Politic, cat si din Secretariat.

In 1934 tovarasa Vanda se afla in capitala Cehoslovaciei, Praga, unde isi avea sediul Biroul Politic al carei membra era. A fost arestata si extradata Sigurantei din Romania. A ispasit in tara o condamnare de sase luni pentru trecerea ilegala a frontierei. In anul urmator s-a aflat din nou la Moscova, printre participantii la al VII-lea Congres al Internationalei a III-a, primul dupa o pauza de sapte ani si ultimul totodata inainte de desfiintarea Partidului Comunist Mondial care se voia a fi Cominternul, survenita in 1943. A fost din nou arestata in 1936, de data aceasta la Viena. In "orasul valsului" se mutasera atat Biroul Politic al PCdR cat si Biroul pentru Europa de Vest al Cominternului, o structura care avea in grija partidele comuniste din Europa Occidentala. Nu a mai fost trimisa in Romania si va ramane sa execute o noua condamnare de noua luni inchisoare pentru acelasi delict savarsit cu doi ani mai devreme: trecerea ilegala a frontierei. Eliberata din inchisoare, a fost chemata la Moscova. A ajuns in octombrie 1937, perioada in care procesele staliniste erau in plina desfasurare. Vanda Nicolski a scapat cu viata din anii negri de la Moscova. A fost insa exclusa din partid, cu drept de reabilitare, pentru "lipsa de principialitate si obiectivitate partinica" in relatiile cu Marcel Pauker si Lenuta Filipovici". Cei mentionati cazusera victima Marii Terori inscenate de liderul suprem de la Kremlin.

CA SI ANA

Numele Vandei Nicolski trimite cu gandul la Alexandru Nicolski, temutul director adjunct al Securitatii inca de la inceputurile acestei institutii in Romania, a carui sotie a si fost. Primul sau sot a fost insa ilegalistul Dori Goldstein, cu numele conspirativ Rudolf sau Rudi. Acesta a fost implicat in luptele fractioniste care au dominat partidul la finele deceniului trei, facand parte din tabara lui Marcel Pauker. In 1934, Vanda si Rudi au fost arestati impreuna la Praga. Dori Goldstein a cazut si el victima proceselor staliniste si a murit la Moscova in 1938. Ca si Ana Pauker, comunista, evreica si femeia Vanda Nicolski a pierdut un sot pe altarul unor idei de care ele insele au refuzat sa se dezica.

COPIII "NOSTRI"

Dupa excluderea din partid, Vanda Nicolski a fost trimisa "la munca de jos". A fost contabila intr-un colhoz de langa Moscova, timp in care a lucrat si pentru Editura de Limbi Straine, "controland traducerile operelor clasicilor marxism-leninismului". Apoi a fost trimisa la Casa Internationala de Copii Ivanovo, locul unde se aflau copiii cominternistilor plecati cu misiuni in slujba Kremlinului in diverse parti ale lumii. In acest orfelinat a avut grija, ca si Elena Filipovici mai inainte, de copiii cuplului Ana si Marcel Pauker. Mama lor se afla in inchisoare in Romania iar Marcel murise de judecata stalinista. Ironia sortii a facut ca Vanda Nicolski sa se ocupe de copiii celui cu care avusese numeroase dispute ideologice, cu care facuse puscarie in Austria, pe care l-a insotit la Moscova in drumul spre moarte si, nu in ultimul rand, a carui amanta fusese.

MAINE, EPISODUL 55

Vanda-Maria, un nou episod din serialul "Comunistii se cearta". Istoria partidului ilegal a fost un sir nesfarsit de certuri, tradari, rivalitati fatise sau voalate, ascensiuni si caderi la fel de nejustificate. Febra disputelor nu le-a ocolit nici pe reprezentantele sexului frumos inregimentate in miscarea comunista. Cele mai interesante povesti de viata ale personajelor din comunismul interbelic compun cartea "Clientii lu’ tanti Varvara. Istorii clandestine", semnata Stelian Tanase si din care va prezentam un fragment.