Pe fata si pe dos

Abia dupa deschiderea arhivelor pentru anii "institutionalizarii bolsevismului" in tarile Europei de Est putem reconstitui mecanismele lacunare de putere si influenta, controlul oficial si cel subteran practicate de Kremlin, precum si rolul unor personaje creditate cu rang secundar in panteonul comunist.

Abia dupa deschiderea arhivelor pentru anii "institutionalizarii bolsevismului" in tarile Europei de Est putem reconstitui mecanismele lacunare de putere si influenta, controlul oficial si cel subteran practicate de Kremlin, precum si rolul unor personaje creditate cu rang secundar in panteonul comunist. Relevanta in reprezentarea lor este "Darea de seama privind vizita delegatiei Romaniei la Budapesta din 2-5 mai 1947", intocmita de Emil Bodnaras. Componentii delegatiei fusesera Petru Groza, presedintele Consiliului de Ministri, Octav Livezeanu, ministrul Informatiilor, Ion Pas, ministrul Artelor, si "raportorul" Bodnaras (oficial, subsecretar de stat la Presedintia Consiliului de Ministri).

Documentul nu are specificat destinatarul. Deducem insa din continut ca informarea este destinata sovieticilor si conducerii PCR. Reiese si ca vizita "culturala" are ca prim scop informarea sovieticilor asupra orientarii si relatiilor din conducerea maghiara (sub raportul "politicii de compromisuri pe care guvernul ungar incearca sa o duca sub influenta si in favoarea anglo-americanilor si impotriva Uniunii Sovietice", scrie Bodnaras).

Inca din primele randuri ale darii sale de seama, Bodnaras mentioneaza ca, inaintea calatoriei spre Budapesta, la Petru Groza acasa venisera Ana Pauker si Gheorghiu-Dej. Cei din urma ii facusera primului ministru (conducatorul delegatiei) instructajul de rigoare. "Am mai stabilit in tren - scrie «subalternul» Bodnaras - ca la toate intrevederile politice pe care Groza le va avea sa fie insotit de mine, ca textele declaratiilor pe care eventual va fi in situatia sa le faca sa fie redactate impreuna cu mine, sa nu acorde nici un interviu fara a se consulta in prealabil asupra oportunitatii lui, sa pastram permanent contact informandu-ne reciproc asupra tuturor constatarilor facute, pentru a evita greseli, sa informam pe ceilalti ministri permanent, spre a apare in orice situatie ca reprezentand acelasi punct de vedere".

Urmeaza amanuntite detalii asupra intalnirilor si convorbirilor importante in contextul "planului Marshall" si inceputului de "razboi rece". Cu referire la ansamblul intalnirilor, Bodnaras consemneaza impresia buna pe care Groza o face deopotriva politicienilor, scriitorilor si artistilor unguri la banchetele unde fusese invitata delegatia romana. Nu uita nici simpatia ce-o inspira multimii primul ministru al Romaniei, prin aceea ca li se adreseaza gazdelor direct in limba maghiara pe care-o stapaneste perfect.

Se pare ca in cea de-a doua zi a vizitei, ungurii si-au dat seama de importanta subsecretarului de stat si de gafele politice facute in fata acestuia. Astfel ca, la banchetul programat, primul ministru maghiar ii solicita cateva minute. "El a tinut sa-mi explice - scrie Bodnaras - ca s-a acreditat in mod gresit parerea ca Ungaria primeste puternice ajutoare de la americani, ca in realitate lucrurile nu stau chiar asa, dar totusi Ungaria nu a putut refuza aceste ajutoare, ea fiind pusa astfel in imposibilitatea de a-si asigura reconstructia". In continuare, agentul Bodnaras prezinta propria concluzie a faptului ("pareau scuze rostite fara convingere si in mod confuz"). Respectivul banchet i-a prilejuit lui Bodnaras si o intalnire neoficiala cu generalul Sviridov ("caruia i-am putut face o scurta expunere asupra celor constatate").

Din "constatarile si invatamintele" cu careBodnaras isi finalizeaza raportul reiese tratamentul de marioneta pe care i-l aplicau comunistii lui Petru Groza si profitul pe care il aveau, deopotriva, de pe urma slabiciunilor si carismei lui. Satisfacandu-i-se orgoliul unei intalniri cu fostii sai colegi budapestani de liceu, Groza avusese "o atitudine neobisnuit de buna". Pana si generalul sovietic Sviridov apreciase ca ungurii "din opozitie" cu care se-ntalnisera incercasera "sa-l vopseasca pe Groza alb, dar li s-au inrosit pensulele". La Budapesta, consemneaza Bodnaras, a iesit in evidenta si "marea popularitate a lui Groza". "Figuri sterse" pareau in public, pe langa el, presedintele si primul ministru ungar. "Ce pacat ca Groza nu este al nostru!" - oftase intr-o seara la urechea lui Bodnaras unul dintre liderii comunisti maghiari. Urmare a acestora, Bodnaras apreciaza ca "Groza, cu toate lipsurile si greselile sale, constatate in atatea randuri la Bucuresti, ramane un element foarte util, de care Partidul va trebui sa stie sa se foloseasca".

Restul concluziilor raportului ii priveste pe unguri. Situatia politica este mai grea decat in Romania, deoarece "reactiunea" lor se gaseste si in guvern, are si sprijinul bisericii catolice ("sub conducerea unui reactionar notoriu si dusman al Uniunii Sovietice si al Partidului Comunist, Mindszenthy"). Conducerea Ministerului de Externe maghiar este "orientata spre Apus", ministrul fiind "anticomunist si antisovietic". In consecinta, zice Bodnaras, la Budapesta trebuie trimis "de la Moscova un ministru plenipotentiar bun"!

Pentru cautatorii senzatiilor tari oferite de dosarele Securitatii, puterea agentului sovietic Bodnaras, "legendat" ca membru al conducerii PCR, capacitatea sa de infiltrare si interventie la nivelul zero al diplomatiei, neobisnuita fluenta si flexibilitate a discursului sau sunt un "regal".