Procesul comunistilor bulgari din Cadrilater

Taranii bulgari, rasculati contra romanilor

Seria proceselor intentate comunistilor in cursul anului 1936 s-a incheiat la Silistra, cu judecarea a 338 de tarani bulgari. Ei erau acuzati de activitati revizioniste in Cadrilater, inspirate de Comintern. Au fost arestati in iarna anului 1936, insa procesul s-a judecat in februarie-aprilie 1937, sentinta fiind dura.

CADRILATERUL. Drepturile locuitorilor de etnie bulgara de la sud de Dunare au fost nu o data ingradite de administratia romaneasca. Din cauza revoltelor lor, ce au avut uneori si scopuri propagandistice comuniste, unii dintre ei au fost arestati

In perioada interbelica, administratia romaneasca din judetele Durostor si Caliacra a incercat sa limiteze cat mai mult drepturile populatiei bulgare din Cadrilater. Aceasta provincie a fost creata pentru a fi adusi acolo aromanii din Peninsula Balcanica, iar bulgarii, desi erau majoritari, au fost considerati populatie "tolerata". Abuzurile jandarmilor erau de multe ori nejustificate, determinandu-i pe bulgari sa se rascoale. Deseori deputatii romani din cele doua judete au primit reclamatii, dar nu au facut nimic semnificativ pentru incetarea abuzurilor. Astfel ca, o parte a populatiei bulgaresti a fost atrasa de propaganda comunista, care sustinea ca in Cadrilater romanii sunt forta de ocupatie si trebuie sa inapoieze Bulgariei cele doua judete. Nu toti minoritarii bulgari care se rasculau contra nerespectarii drepturilor erau comunisti. Insa, in urma unor astfel de tulburari, din iarna anului 1936, au fost arestati 338 de tarani etnici bulgari, care au fost acuzati de comunism, intentanduli-se proces.

AGITATII, IN TEMNITA. Cei care erau intr-adevar comunisti dintre bulgarii arestati in iarna anului 1936 s-au comportat conform dispozitiilor date de Comintern Partidului Comunist din Romania. Astfel ca, prin actiuni rebele, ei au cautat sa atraga atentia asupra lor, sustinand ca sunt victime ale Guvernului roman "fascist". La 21 ianuarie 1937, in Penitenciarul Silistra, 41 de comunisti bulgari dintre cei arestati in acea iarna au organizat o revolta pentru a atrage atentia. Ei s-au baricadat in unul dintre cele doua dormitoare in care erau detinuti, cerand sa fie eliberati, deoarece sunt lipsiti de libertate pe criterii politice. Interventia gardienilor inchisorii a agitat spiritele, iar cei din celula cu pricina au aruncat cu obiecte contondente spre gardieni. Apoi s-au dus la fereastra celulei si au strigat catre cei care se aflau in preajma inchisorii: "Ne omoara calai!", "Vrem ancheta publica!". Abia dupa interventia jandarmilor, revolta din inchisoare a putut fi controlata, iar cei 41 de baricadati au fost trimisi in judecata pentru aceasta fapta, urmand ca sa fie judecati ulterior si in "lotul celor 338".

PROCESUL COMUNISTILOR BULGARI. Procesul celor 41 de agitatori comunisti a inceput la 25 ianuarie 1937, la numai patru zile dupa incidentul din penitenciar. Presedintele Tribunalului Silistra, Pompiliu Cernica, a cerut evacuarea civililor care nu aveau legatura cu procesul, deoarece erau prea multi inculpati. Principalul avocat al apararii a fost Petru Grozdea, cunoscut aparator al comunistilor, care pledase si in "procesele ceferistilor" din 1933-1934. Alaturi de acesta au mai pledat pentru aparare alti patru avocati din baroul Silistra. Petru Grozdea a sustinut ca inculpatii nu trebuiau sa fie judecati in acel moment, deoarece sentinta va influenta celalalt proces, programat sa inceapa la 22 februarie 1936. Procurorul Nicolae Hancu i-a acuzat pe cei 41 de comunisti de subminare a statului roman, deoarece prin actiunile lor participau la planul de destramare a Romaniei. Sustinand ca sunt tratati necorespunzator in inchisoare, au incercat sa discrediteze institutiile statului. Insa doar sase dintre acuzati au fost achitati in acel proces, restul primind pedepse cuprinse intre un an si trei luni de inchisoare, plus alte interdictii civile si amenzi.

PROCESUL "REVIZIONISTILOR". La 22 februarie 1936 a inceput, tot la Silistra, al doilea proces al "lotului celor 338" de tarani etnici bulgari acuzati de activitate comunista in vederea destramarii statului national roman. Presedintele completului de judecata a fost D. Dragu, iar procuror a fost tot Nicolae Hancu, care reprezentase statul roman si in procesul din 25 ianuarie. Cei 338 de tarani erau acuzati de tulburarea linistii publice prin agitatii comuniste, fapte pedepsite de "legea Marzescu" din 1924. Acestia erau aparati de 30 de avocati din Silistra si din alte localitati. Printre avocati a pledat si Alexandru Mata, care ii aparase si pe acuzatii din procesul de la Chisinau, din martie 1936, Petru Grozdea si Chiril Valcef, care mai pledase si in procesul celor 41 de agitatori comunisti din ianuarie, tot la Silistra. Printre martorii apararii s-au aflat chiar fosti deputati sau primari din localitatile Cadrilaterului, membri ai Partidului National Taranesc: Sandu Carp, Ilie Ghetof etc. Ei au sustinut ca taranii erau nevinovati fata de acuzatiile de actiuni revizioniste. Tot ei au recunoscut ca autoritatile comiteau adesea abuzuri asupra etnicilor bulgari, care de altfel erau buni cetateni ai statului roman, dispusi sa apere cu arma in mana integritatea granitelor.

Dupa aproape trei luni de proces in care au fost audiati zeci de martori, sentinta a fost data la 12 aprilie 1936. Dintre cei 338 de tarani inculpati, 246 au fost achitati, iar 92 au primit pedepse cuprinse intre un an si doi ani de inchisoare, plus pierderea altor drepturi civile si amenzi.

DEFINITIE

"Comunismul este cancerul omenirii, iar dictatura proletariatului este mai periculoasa ca despotismul antic. I-ati vazut la lucru pe fiecare si ati luat cunostinta de actele acuzatoare ce s-au gasit asupra lor" - Col. Popescu-Cetate

PROVINCII DE GRANITA

La procesul de la Silistra, avocatii apararii au ridicat unele probleme care priveau conceptia administrativa a statului roman in perioada interbelica. Astfel ca avocatii Alexandru Mata si Alexandru Drugan, ambii basarabeni, au facut o paralela a modului cum sunt tratate minoritatile din Cadrilater si cele de la est de Prut. Ei constatau cu ingrijorare ca administratia romaneasca considera ca minoritatile nationale nu aveau aceleasi drepturi cetatenesti ca si romanii, fiind victime ale abuzurilor. In perioada interbelica, adesea in cele doua provincii de granita aminitite, erau trimisi functionari cu "dosarul patat". De multe ori, acestia se dedau la abuzuri sau erau usor coruptibili. Unii dintre ei au lasat o impresie putin placuta chiar etnicilor romani. Astfel ca, dupa rapirea Basarabiei si a Bucovinei de Nord, in iunie 1940, propaganda sovietica a prezentat cu succes cazuri de romani care se aratau profund nemultumiti de cei 22 de ani de guvernare a Bucurestiului asupra provinciei.

VA RECOMANDAM SPRE LECTURA

Vartan Arachelian, "Toamna patimirii noastre", Editura RAO, Bucuresti, 2004, 508 pagini. Renumitul jurnalist si scriitor Vartan Arachelian continua sa uimeasca si sa imbogateasca lumea culturala romaneasca prin ultima sa aparitie editoriala. Alaturi de lucrarea "Duminica dupa infern", cartea intitulata "Toamna patimirii noastre" este una dintre cele mai minutios documentate lucrari cu subiect istoric. Autorul reuseste, folosind arta scrisului si imaginatia sa debordanta, sa reconstruiasca scena plina cu figurile ostasilor romani care s-au jertfit in primul razboi mondial. Alaturi de autor, cititorul poate rememora episoadele istorice din perioada 1914 - 1918. Datorita stilului caracteristic, Vartan Arachelian izbuteste sa faca dintr-un subiect arhicunoscut un roman de succes, o carte deloc plictisitoare si o lectura captivanta. Cele mai importante capitole sunt "Moartea ultimelor iluzii", "La arme", "Toamna patimirii noastre", "Calvarul".

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 54

Erezia si scopurile proceselor inscenate de Stalin in timpul Marii Terori (1936-1938), carora le-au cazut victime numerosi reprezentanti ai Partidului Comunist din Romania. Procesele politice constituie uneori o modalitate de a elimina orice concurenta reala in lupta pentru mentinerea pozitiei dobandite in fruntea Partidului sau doar o cale de a aplica o corectie dura, definitiva, "tapilor ispasitori" de circumstanta. Epurarile politice staliniste ii vizau pe "dusmanii poporului".