Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Monica Lovinescu ● Marian Ştefan ● Radu Ciobanu ● C. Trandafir ● Livius Ciocârlie
Apare, în Le Monde, apelul Doinei Cornea.
Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, Bucureşti, Humanitas, 1995, p. 160
Pe la 10:00, o scurtă şedinţă în care Popişteanu face diverse comunicări. În redacţie se face puţină ordine, se mai aruncă din cărţile, revistele şi ziarele strânse de-a lungul anilor şi care au ajuns să ne sufoce; nu se opreşte decât ce este absolut util.
Marian Ştefan, "Trăite, văzute, auzite "(1967-1989), Bucureşti, Editura Oscar Print, 2004, p. 190
Vineri, vizita lui Anghel D. al cărui roman recent apărut îl prezint la IPSRUM. Prilej de a mă lega încă o dată, solemn, să nu mai particip la asemenea "acţiuni" câte zile oi avea: o sală împuţită de şedinţe şi un public rudimentar de vreo treizeci de oameni blazaţi, obosiţi, flămânzi, murdari. Până la plecarea trenului apoi, la noi.
Radu Ciobanu, Ţărmul târziu. Jurnal 1985-1990, Deva, Emia, 2004, p. 176
A plouat mai toată noaptea. Pe la 4 se opreşte. Am dormit pe fragmente, pauze lungi, vise nici într-un caz paradisiace. Pe mama o visez de două ori. O dată o strig disperat, nu ştiu cine m-a speriat şi o chem în ajutor. Mă trezesc îngrozit. Adorm după o oră în ţârâitul ploii. O visez iar, cu o jachetă neagră, aşa cum era cea cu care a fost înmormântată, dar cu o fustă mai deschisă. E subţire, frumoasă. Mi-e dragă, să mă topesc. Şi eu îi sunt drag.
Vrea să mă sărute. "Nu-i voie, aşa se spune, că morţii să nu sărute pe cei vii. Lasă, mamă, că ne vedem mai des în vis, ca acum". Îmi spun în sine-mi: "Căci eu doar visez acum". Ea se opreşte, e de acord cu ce spun, îmi face semn cu delicateţe şi se retrage. "La revedere, mamă!" - şi mă trezesc. Încep să plâng ca un copil. La înmormântare n-am plâns. Tare mi-e dor de ea! Şi când scriu acum, mă podideşte un plâns în hohot. E posibil ca ea să nu mai fie niciodată?.. A început iar să plouă. Iar umblă Iosifescu pe acoperiş, cu amicii lui, ca hotentoţii, să aranjeze antenele pentru televiziunea bulgărească şi "video". Nu prea sunt în toane bune, cu toate că e vacanţă.
Dl. Dimisianu ţine de trei luni un articol despre care spune că este excelent. Chirilă nu publică pe "Creangă", solicitat de ei. Oprişan nu a primit plicul cu documentele expediate. Primesc, totuşi, de la Crihană "Perpessicius interpretat de..." Vae victis! Ies şi umblu prin ploaie vreo oră. Fetele n-au venit. Teleenciclopedia, cea mai frumoasă emisiune. Cântece patriotice şi un film coreean; "Legenda lui Ou Bali" - râsul lumii. Stop. Şi fetele tot nu au venit. Şi, mă rog, de ce-ar veni, de ce n-ar sta şi mâine la Bucureşti?
C. Trandafir, Jurnal în curs de apariţie la Editura Libra
Momentul când Ţugurlan, bucuros de recoltă, are deodată sentimentul gratuităţii, uită de griji şi vorbeşte jucăuş cu Moromete, e precedat de toropeală: "...toropit de bucuria aceasta bună şi răcoritoare, pe care n-o cunoscuse îndeajuns în viaţa lui". Şi: "Avea o stare ciudată, parcă îi era lene. Îşi aduse aminte că Dumitru lui Nae, când râdea acolo sub salcâmul lui Moromete, avea lenea aceea în râs, he, he, o moliciune ca şi când ai pluti peste nişte valuri calde."
Starea de gratuitate, necesară creaţiei, îşi are deci originea - cel puţin în varianta ei românească - în somnolenţă. Îmi amintesc că în articolul pe care l-am scris pentru volumul comemorativ tocmai despre starea de creaţie era vorba, în legătură cu Cioroşbulingă (parcă aşa era porecla lui Nicolae Moromete copil), tot de o lene ca asta. Caut articolul în casă, nu-l găsesc.
După trei săptămâni de necazuri cu inima, m-am dus la Radu să aflu cum stau. Se pare că am ceva, nu foarte grav, bloc de ramură, extrasistole, nu ştiu ce. Mi-a cerut, între altele, să nu mai fumez şi să nu beau cafea. Am hotărât să nu-l ascult. Atât cât trebuie să le ajut pe fete, sper să mai trăiesc.
Deocamdată, în pană de lucru. Citesc şi copiez fragmente, altceva nu fac. Oricum, la cursul pe care-l începusem am renunţat, fie ce-o fi.
Livius Ciocârlie, Paradisul derizoriu. Jurnal despre indiferenţă, Bucureşti, Humanitas, 1993, p. 39-40
