x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

18 septembrie 1989

0
18 Sep 2009 - 00:00

Victor Felea ● Doina Cornea ● C. Trandafir



Am început să citesc "Jocul privi­ri­lor", volumul final al trilogiei autobio­grafice scrise de Elias Canetti. Pri­mul şoc, şi de astă dată (sau poate mai ales acum), e acela provocat de modul de a gândi şi a privi lumea ale autorului. E ceva atât de particular în al­că­tuirea lui sufletească, încât ar putea să pară un original căutat, voit, dacă nu ţi-ai da seama că însăşi fiinţa lui e structu­rată astfel, atât ereditar, cât şi prin edu­caţie. Reacţii bizare, comportamente gusturi şi orientări ciudate, şi totuşi în ansamblu fizionomia şi demersurile sale se înscriu în limitele normalităţii.
Portretistica sa e de o uimitoare precizie a detaliilor, de la cele evidente până la cele mai puţin vizibile.
Victor Felea, Jurnalul unui poet leneş. Ianuarie 1955 - martie 1993, Ediţie îngrijită de Lidia Felea, Bucureşti, Editura Albatros, 2000, p. 733



În după-amiaza zilei de 29 august s-a stins, sărăcuţa, purtând cu mine un dialog de rămas bun şi de re­cu­legere spirituală: "Te rog să mă ierţi, mamă, îngăimam eu, am fost de multe ori rea cu tine". "Nu, nu, tu nu eşti rea, tu eşti bună", a fost răs­pun­sul ei, rostit cu o voce alterată, dar inteligibilă. Aceste cuvinte mă vor mângâia toată viaţa. Am să­rutat-o, am întrebat-o dacă n-ar vrea să spu­nem împreună Tatăl Nostru. A dat din cap afirmativ şi şi-a împreunat mâinile, îngânând cum a putut ru­găciunea după mine. Am întrebat-o apoi, pentru ultima oară, dacă nu su­feră, atât de chinuitoare părea să-i fi devenit respiraţia. A spus "nu". "Să nu-ţi fie frică", am încercat în conti­nuare să o încurajez. Mi-a strâns pu­ternic mâna, asigurân­du-mă că nu-i era teamă. Tot stând aşa, mână în mână, dar şi cu su­fletele îm­brăţişate, am băgat de seamă că respiraţia îi devenea treptat tot mai domoală. To­tuşi, mâna nu mi-o lăsa din strân­soare. Apoi, o relaxare şi o pauză de respiraţie mai îndelungată. Credeam că s-a sfârşit. Dar nu.. A urmat un fel de scâncet dureros. După care, nimic. Fusese probabil desprinderea de trup. In­trând în imobilitate absolută, chi­pul mamei şi-a redobândit fi­neţea şi seninătatea trăsăturilor adolescentine. În trecerea ei spre veş­nicie, mama părea o fetiţă de 17 ani. Îmi amintesc că şi tata păruse în­ti­nerit şi senin pe catafalc. Dumnezeu să-i ierte şi să-i încălzească la sânul său.
Doina Cornea, Jurnal. Ultimele caiete - urmat de o convorbire între Doina Cornea, Ariadna Combes, Leontin Iuhas, moderată şi consemnată de Georgeta Pop, Fundaţia Academia Civică, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, 2009, p. 95-96



Diana pleacă la şcoală, eu, treaz de la 5, mai zăbovesc în culcuş cu "Practica fericirii"  de Paul Drogeanu. În drum spre şcoală iau reviste literare, Tribuna, Cronica, Suplimentul Scîn­teii Tineretului. Lejeri şi cu plă­cere, despre lecturile din vacanţa mare. Recomandări de bibliografie pentru anul în curs. Fără a da titluri cu ne­miluita, cum am aflat că se mai în­tâmplă din exces de zel. La librărie, la stofe pentru un pardesiu de zile mari, la un maistru pentru repa­rarea telefonului, mut de mai multe zile. Citit pentru a revizui pe "Creangă", dacă tot nu mai apare anul acesta la Cartea Românească. Suspiciunea rămâne din 1984, când mi s-a spus că "am probleme". Nu înţeleg de ce am la edituri, şi nu la reviste, unde sunt solicitat cu fervoare... Împrumut de la doamna Mirică, vecina, 400 de lei şi plătesc alimentele obţinute de la Casa de comenzi... De la radio vin informaţii care mă captivează şi mă relaxează. Ungaria stabileşte le­gături cu Is­raelul, încă un semn de mici schim­bări în raportul dintre "blo­curi". "Prietenul" N.C.M. s-a întors la datorie. Are umor şi mă dau în vânt după oamenii inteligenţi. A lipsit o săp­tămână, zice că a fost bolnav de... oftică. E ofticat că Scor­niceştii se află mereu pe primul loc şi Păuleştii nu (acesta e satul lui N.C.M.!). Şi o ţine tot într-o glumă cu substrat serios... Mari demonstraţii în Polonia la împlinirea a 50 de ani de la atacul asupra ţării, după în­ţelegerea confraţilor Hitler şi Stalin. De­mon­straţiile au condamnat pe sovietici, au trecut pe la ambasada lor de la Varşovia şi au clamat: "So­vieticilor, căraţi-vă acasă!". Invazia trupelor sovietice a avut loc la 17 septembrie 1939. La reluare văd că satul lui N.C.M. se numeşte Pufeşti - hai, că e şi mai nostim! - şi e din judeţul Vrancea. Pe aici, zice el, se cultivă cereale "terează", nu cartofi. Degeaba i-a spus doctorul Şerban Orăscu, "fluturând Scînteia": "Ia patul tău şi umblă!". Există o bănuială că cifrele recoltei sunt umflate, "din burtă", în loc să fie cartofi în burtă. Mândria însă e mare. Dacă Scorniceştii sunt "eroi" la toate, inclusiv la cultivarea mătăsii broaştei, de ce să nu fie şi Pufeştii în frunte la barabule!... Ungaria (mereu ne vorbesc despre ţara vecină) obţine clauza naţiunii celei mai favorizate pe termen neli­mitat. La BBC, Mircea Ior­gulescu cuvântează cu mare tristeţe. Valuri de jale se revarsă din spusele sale. Ne anunţă că o să-l mai as­cultăm în curând...
C. Trandafir, Jurnal în curs de apariţie
Citeşte mai multe despre:   jurnale personale

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de