x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

27 mai 1989

0
27 Mai 2009 - 00:00

Monica Lovinescu ● Victor Felea ● Liviu Antonesei ● Stelian Tănase



Să nu uităm că, în luna aprilie, o primă listă cu peste 60 de semnături fusese alcătuită de următorii intelectuali români din exil sau originari din România: Wolf von Aichelburg, Sorin Alexandrescu, Dan Alexe, Ioana Andreescu, L.M. Arc­ade, Nicolae Ba­lotă, Daniel Boc, An­drei Brezianu, Nina Cassian, Teodor Cazaban, Matei Călinescu, Pavel Chihaia, Andrei Codrescu, Ilie Constantin, Antonia Constantinescu, Dan Cristea, Şer­ban Cristovici, Dan Culcer, Ioan Pe­tru Culianu, Virgil Duda, Roxana Eminescu, Constantin Eretescu, Dinu Flă­mând, Helmut Frauendorfer, Victor Frunză, Sanda Golopenţia, Paul Go­ma, Vintilă Horia, Emil Hurezeanu, Virgil Ierunca, Marie-France Ionesco, Gelu Ionescu, Rodica Iulian, Adina Kenereş, Miron Kiropol, Sonia Larian, Monica Lovinescu, Maria Mailat, Vasile Mănuceanu, Cella Minart, Her­ta Müller, Damian Necula, Bujor Ne­delcovici, Ion Negoiţescu, Oana Orlea, Alexandru Papilian, Alain Paruit, Mihai Pupăzan, Radu Portocală, Lu­cian Raicu, Petru Romoşan, Horia Stamatu, Victor Stoichiţă, Sanda Stolojan, Mariana Şora, Marin Tarangul, Ale­xandra Târziu, William Totok, Dorin Tudoran, Andrei Ujică, Mihai Ursachi, Ion Vianu, Ileana Vrancea.
Bineînţeles, nu doar scriitorii reţin atenţia. Dacă se insistă asupra lor, nu e doar din pricina notorietăţii, dar şi fiindcă, până mai ieri, opoziţia lor, când şi cât se manifesta, rămânea izolată.
Reamintim aceste fapte, deoa­rece, alături de scriitori, îi re­găsim pe gazetari, ca şi pe toţi cei care în România şi-au manifestat curajul în moţiunea pe care Academia Româno-Americană (ARA) a adoptat-o la ultimul său Congres de la Los Angeles la 22 aprilie 1989.
Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, Bucureşti, Humanitas, 1995, p. 180-181


Trebuie să spun că fermitatea de caracter a Lidiei depăşeşte cu mult comportamentul meu des­tul de superficial şi de acomodant, lipsit de curajul confruntărilor directe, ceea ce nu e prea măgulitor pentru mine.
Prezenţa Nistoreştilor. Gilu s-a jucat mult cu Mihai. E un prieten al copiilor, care se pricepe să le cucerească simpatia. Pe vremuri, când Cristina era de-o şchioapă, o câştigase total cu "poveş­tile" lui, cu înţelegerea şi răbdarea de care era capabil.
Victor Felea, Jurnalul unui poet leneş. Ianuarie 1955-martie 1993, Ediţie îngrijită de Lidia Felea, Bucureşti, Editura Albatros, 2000, p. 727


Buletinul şi chiloţii. Cineva mi-a spus - şi e sursă sigură, pentru că e din localitate - că la Brăila se vând chiloţi numai pe baza buleti­nului de identitate! Semnul bun ar fi că la Brăila se mai "dau" chiloţi! La Iaşi au dispărut complet de câţiva ani buni. Ca şi şo­setele de bumbac. Dacă mai durează mult regimul ăsta, care pare a fi un promotor involuntar al nudismului, vor veni zile în care va trebui să um­blăm fără chiloţi. După alimente, după săpun, după pasta de dinţi şi lamele de ras, după becuri, după o sumedenie de medicamente, după hârtie igienică - aceasta a reapărut -, iată a venit şi rândul chiloţilor. Dacă produsele alimentare se exportă în continuare, deşi datoria externă a fost, după cum s-a anunţat cu tot tamtamul, plătită, ce se întâmplă, oare, cu celelalte produse? Sau, cum am presupus, admirabila noastră industrie nu produce nimic în afară, bine­înţeles, de pagube? Mă repet, dar e ceva ciudat aici - fabricile nu s-au închis, dar de găsit nu se găseşte de fapt nimic.
Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei: 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, Iaşi, Polirom, 1995, p. 69-70


Domnul Paleologu mă sună dimi­neaţa, după ce nu-l mai auzisem de trei zile, îngrijorat să nu fi păţit ceva. Fireşte, folosind frazele cele mai banale, ca într-un cifru. Codificarea asta pe care o învăţăm de 40 de ani ca să ne apărăm, să nu dăm altora de bănuit (un terţ pe firele telefonului), că mai vieţuim, că nu ne-am uitat unii pe alţii, că încă mai avem sentimente, onoare, emoţii. Ei bine, miracol, după aproape o jumătate de secol, supra­vieţuim. Infirmi, înjumătăţiţi, chiar dacă apăsaţi de greutatea strivitoare a cotidianului, de manipularea lui sinistră şi cinică. (...)
Stelian Tănase, Acasă se vorbeşte în şoaptă. Dosar & Jurnal din anii târzii ai dictaturii, Compania, 2002, p. 90
Citeşte mai multe despre:   jurnale personale

Serviciul de email marketing furnizat de