Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
• Monica Lovinescu • Victor Felea • Valeriu Tudor • C. Trandafir, Jurnal în curs de apariţie
De la Dinescu, prin Papilian: au pus securişti până şi la cele trei porţi ale grădiniţei unde îşi duce pe unul dintre copii, însoţit, evident, de paznicii lui cel de toate zilele.• Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, Bucureşti, Humanitas, 1995, p. 216
Azi a avut loc un parastas la mormântul lui Gurguianu. S-au comemorat astfel doi ani (deja!) de când "bătrânul" a plecat dintre noi. Au fost prezenţi câţiva foşti colegi de breaslă şi câţiva cunoscuţi. Vremea a fost blândă, înlăturând (parţial) tristeţea momentului.
• Victor Felea, Jurnalul unui poet leneş. Ianuarie 1955 - martie 1993, Ediţie îngrijită de Lidia Felea, Bucureşti, Editura Albatros, 2000, p. 734
La 28 septembrie, în baza instrucţiunilor MAE român, am cerut să fiu primit de noul director adjunct din MAE francez, care era asistat de Michel Audry. După o scurtă conversaţie protocolară, am expus mesajul primit de la Bucureşti: "La Budapesta s-a organizat o expoziţie «Moştenirea Transilvaniei în pericol». În opinia părţii române, este vorba despre un act grav de ostilitate la adresa României, cu caracter revizionist şi şovin. Partea ungară are intenţia să itinereze în ţări europene această expoziţie. Expoziţia contravine spiritului colaborării între ţările europene. Ea se referă la o provincie care aparţine României, punând astfel în discuţie prevederile tratatelor internaţionale postbelice. Prin tema ei incită la amestec în treburile interne ale României.
În acelaşi timp, se înscrie în actele care pot periclita atmosfera pe continent, prin conţinut nociv, revizionist, şovin; reactualizarea unei politici condamnate de istorie, promovată între cele două războaie mondiale de Germania hitleristă şi Ungaria horthystă. Eventuala găzduire în Franţa a acestei expoziţii cu caracter antiromânesc ar contraveni spiritului de prietenie şi colaborare, care trebuie să caracterizeze relaţiile româno-franceze". Philippe de Suremain: Direcţia nu era la curent cu această expoziţie. Partea franceză înţelege preocupările părţii române, dar nu poate da un răspuns imediat.
Problema va fi examinată chiar dacă relaţiile româno-franceze sunt într-o etapă dificilă. Există probleme cu înfierile, sechestrele asupra unor nave, interese ale unor firme franceze şi altele. Partea română a făcut foarte mult. Partea franceză speră că restul cazurilor de înfieri vor fi rezolvate. Aceste date le-a reţinut din presa franceză. În continuare, a prezentat unele date privind cariera sa. A fost numit director adjunct în locul lui Régis de Bélenet, din septembrie 1989. A fost în România în 1965, în post, pentru o scurtă durată, după ce lucrase doi ani la Universitatea din Bucureşti. Vorbeşte româneşte, dar nu are cursivitate. De aceea doreşte să reia studiul limbii române. Între timp, a fost şase ani în post în Israel, unde elita francofonă era din România. În încheiere, a arătat că ia notă de comunicare şi speră ca să revină cu noutăţi. A reamintit că în problema înfierilor se aşteaptă un gest de destindere a relaţiilor bilaterale.
• Valeriu Tudor, În misiune la Paris. Însemnările unui diplomat român. 1985-1989, Bucureşti, Cavallioti, 2009, p. 186-187
Citește pe Antena3.ro
Deşteptarea la... ora 2 fără un sfert. Fac un exerciţiu învăţat dintr-o cărţulie: "am piciorul greu, moale, am mâna cutare grea, moale" etc). Şi adorm, dom'le! La 5:20, odihnit, mă apuc de citit din Bahtin. Diana s-a lovit aseară la nas. Merg cu ea la radiografie, dr Voichiţă. Un năsuc aşa de frumos, cu fisură! Trece repede... (...) Cine face, oare, ca Uzina de utilaj greu din Iaşi să meargă numai cu 1/3 din capacitate şi alte şi alte fabrici să fie falimentare? Păi, zic ei, Geniul Carpaţilor răspunde, că el dă toate indicaţiile preţioase.
Orăscu vorbeşte despre "carnea" noastră, Hurezeanu despre asemănările şi deosebirile dintre Coreea de Nord şi România, dintre Zeul Kim Ir Sen şi Cel mai Iubit Fiu al Poporului... S-au împlinit 50 de ani de la moartea lui Sigmund Freud. Ca din pământ, reapăru Honecker! Şi a apărut în Germania de Vest prima parte dintr-un eseu extrem de virulent al lui Norman Manea. La Haga, Sorin Alexandrescu grăieşte stilistic despre "acţiunea satele româneşti", ţi se face părul măciucă, deşi se văd toate acestea cu ochiul liber zi de zi, ceas de ceas.
N.C. Munteanu se amuză teribil cu mărcile noastre de vin, cum ar fi "pelinaş", dintr-o viţă-viţică amară-amăruie etc. Mai glumesc din tobe şi V. Barbu ("Noiembrie fierbinte la ceasul cel dintâi"), şi D. Grigoraş: ("Partidul vrerei noastre demn far între Congrese"). Diana e cu Cezărică (aut Cezar, aut nihil), eu cu soaţa la spectacolul "Bădăranii" de la Teatrul Naţional. Fără cuvinte! Contrapunct: serialul încropit de Francisc Munteanu şi Virgil Calotescu. În schimb, aceiaşi actori de primă mână: Ovidiu Iuliu Moldovan, Ştefan Iordache, Ion Dichiseanu, Catrinel Dumitrescu, Şerban Ionescu...
• C. Trandafir, Jurnal în curs de apariţie
