Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Monica Lovinescu ● Victor Felea
Mesaj de la Buzura. E în spital, la Cluj, după un atac cerebral. Când a ieşit romanul "Drumul cenuşii", erau gata să sară din posturi cei care-i îngăduiseră apariţia, în frunte cu cenzorul de la Consiliul Culturii, Şerban Velescu. Buzura s-a repezit la Bucureşti, unde a făcut "un scandal monstru". Apoi a survenit accidentul. Îmi cere să scriu despre roman "atenuat" şi "estetizant". Despre cea mai intensă carte a fricii publicată în vremea din urmă! Va fi un chin.
Se împlinesc şase luni de când Ana Blandiana şi-a trimis memoriul, şi tot n-are răspuns.
Întors din Algeria, Hăulică telefonează şi ne dă detalii asupra Scrisorii de protest trimise lui D.R. Popescu. A mai fost semnată de Şora şi de Paleologu. Cu totul, şapte.
Aştept răspunsul înainte de a da ştirea. În plus, s-ar crede că Hăulică mi-a adus el scrisoarea. Ceea ce n-a făcut şi nici nu i-a fost cerut de ceilalţi. Niciodată nu mi-am îngăduit să am "curaj" pentru alţii.
Continuu telefoanele pentru colectarea de semnături.
De la Tudoran: soţia lui Dan Deşliu i-a comunicat c-ar fi dispărut de acasă. Dus la spital după greva foamei? De bunăvoie? O avertizez pe Veronique Soulé, revenită de la Varşovia, unde, la Congresul culturii (primul liber, după lovitura de stat), 800 de participanţi au trimis un mesaj lui Havel - închis - şi altul lui Dinescu. I-l recomand lui Veronique Soulé şi pe Dinu Flămând, pentru un interviu.
Ştiri indirecte de la Pleşu. E numit muzeograf la... Bacău şi se luptă să ajungă cel puţin la Tescani. I se aplică acelaşi tratament de "îndepărtare" ca lui Mihai Botez, pentru a-l împiedica să mai frecventeze diplomaţi străini. Şi, bineînţeles, a-l pedepsi.
Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, Bucureşti, Humanitas, 1995, p. 157-158
Din toate părţile sunt anunţat de sosirea lui Buşchis, care vine mai devreme decât scontasem. - Telefon B., care şi-a amânat, în schimb, vizita. Regrete. - Căldură cu adevărat de seră, cu cer difuz, pâclos, cum era în Germania pe Valea Rinului altădată. Apatie. Nici o veste despre "avizul" de la judeţ, ca să-mi pot depune actele. Mă aştept, dimpotrivă, la un refuz. Mai ales în actualele împrejurări. Situaţia politică e teribil de confuză. Vorbit şi cu doamna I., care e în alte stări, fiindcă fiica ei, realmente talentată, cu o voce frumoasă, n-a fost admisă să se înscrie la un concurs pe ţară. Fata îi ţine acum lecţii despre nedreptate şi despre faptul că aici, la noi, nu se va putea realiza, că numai plecând în Apus ar avea şanse etc., etc., spre disperarea părintească. De! Aşa apar, din familii nomenclaturiste, micii disidenţi de mâine.
Vis prost cu I., secretarul de la rectorat, pe care îl întrebasem zilele trecute dacă nu are vreo veste relativ la avizele pentru paşapoarte. El părea că ştie ceva despre mine, dar se prefăcea, ridica din umeri, nu, nu are veşti, iar eu fierbeam. Ieri, după vipia de după-amiază, toate florile de pe balcon le-am găsit opărite, ofilite. Le-am turnat câteva găleţi cu apă, speram să-şi revină, dar toată seara au rămas aşa, pleoştite. Dimineaţă, după răcoarea nopţii, în fine, le regăsesc înviorate, vesele. Au început să înflorească şi pomii: simultan, vişinii, piersicul, caisul şi merii. Temperaturile mult prea ridicate consumă cu pronosticurile apocaliptice ale ecologilor, care vorbesc despre primejdiile "efectului de seră". Încă nici o veste despre sosirea lui Buşchis.
În "Tribuna" (nr. 13, 30 martie 1989), Marian Papahagi prezintă al doilea roman semnat de Umberto Eco, Pendulul lui Foucault, din care traduce un fragment. Un comentariu aproape sufocant prin mulţimea referinţelor la conţinutul cărţii. Dar, cum spune chiar M.P., romanul însuşi suferă de o erudiţie "excesivă", adesea "gratuită". În orice caz, se pare că Umberto Eco nu îşi menajează cititorii. E o eroare din partea lui dacă te gândeşti că naraţiunea însăşi e complicată şi se înscrie într-un context problematic misterios (ezoteric). După cum e greu de crezut că noua lui carte va egala succesul celei dintâi.
Victor Felea, Jurnalul unui poet leneş. Ianuarie 1955 - martie 1993, Ediţie îngrijită de Lidia Felea, Bucureşti, Editura Albatros, 2000, p. 723
