Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Surpriză: am dormit bine. Nu mai pot ţine "regimul". Mă dau zdravăn la nişte sarmale, cu puţină pâine. Apoi, iau "câte puţin" din tot ce-mi iese în cale, omeneşte comestibil…
Nu există buletin de ştiri, la Radio, care să nu consemneze atitudinea lumii civilizate faţă de dictatorul ayatolah Khomeini, cel care l-a condamnat la moarte pe Salman Rushdie pentru "blasfemie" la adresa islamismului. Şi mai e un subiect la modă: "drepturile omului" în România. "Duşmanii" susţin că e jale mare la acest capitol în scumpa noastră patrie. De la sursele interne de informaţie aflăm că aici e raiul, iar El este Dumnezeu şi chiar mai mult decât atât… În Steaua, articolul meu despre Creangă, iar în Contemporanul, ceva despre eseu.
Ulici şi-a "dat drumul"… Dumnealor se uită la un film românesc execrabil. E de jale cu cinematografia noastră inspirată din "actualitate". Nu s-a văzut ceva mai fals decât la coreeni şi la chinezi… Prefer o lectură uşoară, de la gazetă: "Ideea de pace şi conştiinţă artistică", despre prietenie cu Livius Ciocârlie şi cu alţii de la Orizont. Steven Spielberg: "Fălci" ("efecte fizice", cu rechinul alb), "Întâlnire de gradul trei" ("efecte optice"), "Aventuri de pe arca pierdută", "E.T.". Senzaţional: cu prilejul unor lucrări de forare, în jungla Amazoniei, a fost găsit… un tramvai cu remorcă, tip 1962, fabricat la Sao Paolo. Din acel loc şi până în oraşul cel mai apropiat, în care circulă tramvaie, sunt mai bine de… 2.500 km!...
C. Trandafir, Jurnal în curs de apariţie la Editura Libra
Duminică. Curent cald, african. Niciodată în februarie o asemenea vreme. Fără foc în casă. Spre amiază însă, vânt, ploaie primăvăratică, aer plin de miresme. Telefon de la Corina, mă simt remontat, căci o aud mai bine dispusă, deşi e gripată. Şi la ei e cald, dar înnorat. Cu Aurel la piaţă, să iau flori. Încântare: explozie de frezii, narcise, zambile, ghiocei. După-masă, cu Aurelia şi Vasile, pe jos, la G., printr-o ploaie intermitentă şi măruntă. Iarăşi discuţie despre întâmplările de la Bucureşti. G. e convins că romanul lui a "scăpat", ieşind din raza de acţiune a lui Dulea. La plecare, ne conducea. Afară, ne spune că de dimineaţă fusese chemat urgent la şeful savakului local, care i-ar fi vorbit despre o delaţiune clujeană, ajunsă la ei, şi unde lui G. i se reproşa că stă în vilă, umblă numai cu taxiul şi ţine câini de rasă etc. Şeful i-ar fi "reproşat" că după toate aceste "comodităţi" enumerate în denunţ, el nu "se simte", face pe "opozantul" în loc să fie recunoscător cui trebuie...
Fapt divers: un elev de la Liceul de Informatică, clasa ultimă, cu multe absenţe, terorizat de un tată brutal, ca să scape de pedeapsă şi scandal, s-a strecurat noaptea în clădirea şcolii, cu gândul să dea foc cataloagelor ori să smulgă filele cu absenţele lui. Surprins, dă în cap portarului de noapte, îl ameţeşte, acela cade, elevul fuge, dar apoi se întoarce şi zdrobeşte ţeasta omului în nesimţire. Coborând în goană Feleacul, e surprins de o patrulă de Miliţie, legitimat, luat din scurt, dus la secţie, unde mărturiseşte totul.
Seara: nici o poştă. Sentimentul că tot ce faci, faci pentru ultima oară, înaintea unui termen ce se apropie inexorabil. – Scriitorul indiano-englez Salman Rushdie va fi ucis între 26 februarie şi 15 martie a.c. (radio). Preţul crimei s-ar fi ridicat la 4 milioane de dolari. La aşa preţ, cum să nu se găsească ucigaşul?! Paralel, într-un mesaj special, Khomeini îl îndeamnă pe Gorbaciov să treacă la islamism şi să abandoneze comunismul pentru a se salva... – Radu Gabrea a făcut un film după "O făclie de Paşte". Dificil. – Maria Banuş a primit Premiul Herder. Împlineşte 75 de ani. Întrebat de reportera de la BBC, Dan Culcer afirmă că e "consternat" de veste şi face o fişă biografică răuvoitoare poetei. Mi se pare însă deplasată pretenţia oricui din emigraţie de a judeca un scriitor din ţară, mai ales atunci când cel care judecă a trăit până de curând aici, ştie multe şi mărunte. Tot la radio, Nego despre poezia lui Ioan Alexandru. Cis era mult mai spiritual în desfiinţarea estetică a imnologului (şi o făcea aici, în ţară). Textul lui N. e surprinzător de didactic, plicticos/plictisit, fără verva de altădată. – Foarte frumoasă scrisoare de la Dan C. Mihăilescu, căruia îi mulţumisem pentru articolul lui din Studia nr. 2/1988. Între altele, zice: "Ce-i drept, a fost un text făcut cu dragoste, de mult n-am mai scris aşa. Prea bine – nu ştiu de ce! M-a apropiat de dumneavoastră, dincolo de ceasurile petrecute împreună, ceea ce am citit sub rândurile cărţilor pe care le-aţi scris. Mă bucur că articolul se dedică omului, altfel venea tonul recenziei, nesuferita asta de «profesionalitate», şi m-aş fi supărat. La ora de faţă, sunteţi cea mai frumoasă şi mai limpede tăcere dintr-o literatură gureşă, vândută cuvintelor şi hăituită de multe, dar cel mai rău de fiara dinlăuntrul ei. Una fără moarte. Cum vă ştiu trup şi suflet dăruit lui a face şi nu lui a avea, presimt, cu tainică bucurie, închegarea melancoliei într-un ceva cu adevărat exemplar. Fabula se schimbă, oricum; morala însă niciodată!"
Mircea Zaciu, Jurnal IV, Bucureşti, Editura Albatros, 1998, p. 409-411
