x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul omului simplu "Mi-am petrecut aniversarea pe câmp, la practica agricolă"

"Mi-am petrecut aniversarea pe câmp, la practica agricolă"

de Irina Munteanu    |    01 Sep 2009   •   00:00

Laurenţiu Radu împlinea 18 ani în septembrie 1989; la 17 septembrie nu şi-a sărbătorit majoratul printr-o petrecere cu prietenii, ci a mers pe câmp, la practica agricolă. "În septembrie 1989 începeam clasa a XII-a; eram elev la Liceul Industrial nr. 1 din Călăraşi, la profilul «electrotehnică».

Aveam ace­laşi costum negru pe care îl purtasem şi în clasa a XI-a, la fel cravata. Cămăşi îmi cumpărase mama de la un magazin din centrul Că­lă­raşiului, «Select» îi zicea. Erau pro­bleme şi cu îmbrăcămintea, pen­tru că nu se găsea, iar şefii de magazine şi aici dădeau pe sub mână.

Mergeam la practica agricolă imediat după 15 septembrie, când primeam manualele, şi până pe 7-8 noiembrie, aşa încât trimestrul întâi ţinea pentru noi doar o lună şi jumătate. Practica dura poate mai mult decât în alte părţi, pentru că eram un judeţ mai degrabă agricol. Mergeam la cules de roşii şi cartofi şi la depănuşat porumbul. Prima lună de muncă la câmp nu era obositoare, pentru că venea şi în prelungirea vacanţei; era şi amuzant, pentru că ne băteam cu roşii şi cu porumb, mai luam şi acasă atunci când scăpam de controale.

Zilele erau cam la fel la practică; era bine pentru noi, elevii, pentru că era un timp în care ne puteam cunoaşte mai bine şi puteam comunica aşa cum nu o puteam face la cursuri.

Cum ziua mea era pe 17 septembrie, am petrecut-o pe câmp. Am ajuns foarte târziu acasă, cred că au întârziat autobuzele foarte vechi, care ne transportau, şi n-am mai putut să ies în oraş cu prietenii, aşa cum mi-aş fi dorit. Ştiu că am primit cadouri de la două colege - parcă o carte şi un bi­be­lou, şi ceva de la ai mei, dar nu-mi mai aduc aminte ce.

Părinţii mei nu îşi permiteau să îmi organizeze o petrecere. Aveau cinci copii, mama era casnică, iar tatăl - marinar. Tata lucra în Portul Călăraşi, dar şi undeva pe lângă Insula Păcuiul lui Soare; se ocupa de un ponton şi venea la sfârşitul săptămânii acasă. Îmi amintesc faptul că i se reţinea din salariu nerealizarea de plan, şi uneori asta însemna şi 40% din salariu.

Ne mai ajutau bunicii din partea mamei. Eu mergeam vara, din proprie ini­ţi­a­ti­vă, la CAP-ul comunei Modelu, ca să fac rost de banii de rechizite. Strân­geam rapiţă cu mâna, mai făceam şi alte munci şi adunam, într-o lună şi jumătate de muncă, vreo 800 lei. În septembrie, la sfârşit de săptămână, mergeam la bunici, care deţineau aşa-zisul hectar de completare, pe care puneau porumb. Mergeam şi îi ajutam la adunat porumbul pentru animalele din curte.

Anul ăla, 1989, a fost cel în care am citit foarte multă literatură. Ştiu că am citit «Fraţii Karamazov», îmi spu­seseră alţii că e aşa cum sunt mai toate operele ru­şi­lor, o carte plictisitoare la început, dar merită să ai răbdare. Am mai citit şi despre Nostradamus. Împrumutam cărţi săptămânal de la Biblioteca Judeţeană, mă împrie­te­ni­sem cu bibliotecarul şi îmi dădea cărţi ca­re erau în spate, la care nu avea ac­ces toată lumea.

Era şi anul în care în­ce­pusem să mă pregătesc pentru ad­mi­­te­rea la facultatea de istorie. Mie, până la liceu, nu îmi plăcuse istoria, dar în clasa a IX-a am avut un profesor foarte bun şi exigent, care ne-a zis din prima oră: «Ştiţi ce a zis Bălcescu? Că istoria este prima carte a unei patrii». Pe mine m-au marcat cuvinte­le alea. Dar în 1990, când m-am dus la admitere, m-am gândit că e mai bine să dau la Drept. Am luat 9,37 la istorie, dar, din cauza notei de la gramatică, am picat. Anul următor am intrat însă fără probleme la facultatea de istorie.

Citeam şi ziare, stăteam la coadă şi cumpăram un ziar de sport, pentru că «Flacăra» şi «Săptămâna» nu apucam niciodată. La şcoală, eram obligaţi să cumpărăm «Scînteia Tineretului», costa 1,50 lei parcă. Asta era obligaţia mea în clasă, să mă ocup de cum­pă­ratul celor 12 ziare repartizate nouă. Îmi plăcea să citesc pagina lui George Mihăiţă care, în mare parte, era cu răspunsuri date scrisorilor venite de la tinerii lor cititori, dar şi pagina de sport. Ascultam Vocea Americii, Euro­pa Liberă nu prindeam, şi mă interesau mai ales programele de muzică. Îmi plăceau Depeche Mode, Scorpions şi Dire Straits."

×