Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conferinţa organizaţiei judeţene de partid din Maramureş a decis realegerea lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al PCR la Congresul al XIV-lea. Din partea CPEx, lucrările au fost supervizate de Mihai Gere.
CEAUŞESCU, REALES ŞI ÎN MARAMUREŞ
Continuau conferinţele organizaţiilor judeţene de partid convocate pentru a se lua decizii în legătură cu Congresul al XIV-lea al PCR. Comuniştii maramureşeni l-au avut invitat pe Mihai Gere, membru al Comitetului Politic Executiv, care a vegheat la buna desfăşurare a evenimentului. Cea mai importantă rezoluţie a conferinţei a fost propunerea privind realegerea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului: "Membrii organizaţiei Maramureş a Partidului Comunist Român s-au adunat în cadrul Conferinţei judeţene.
Dând expresie celor mai alese sentimente de înaltă stimă şi legitimă mândrie patriotică ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii, în deplină unitate cu gândurile şi năzuinţele întregului partid şi popor, îşi exprimă deplina şi entuziasta aprobare la Hotărârea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din luna iulie a.c., cu privire la realegerea, la Congresul al XIV-lea, în suprema funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ctitorul de geniu al României socialiste moderne, conducătorul vizionar al întregii naţiuni pe calea progresului şi bunăstării, strălucită personalitate a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale".
OBIECTIVE ÎN AGRICULTURĂ PENTRU 1990
La Timişoara s-a desfăşurat Conferinţa organizaţiei judeţene de partid, care a dezbătut probleme curente în preajma Congresului al XIV-lea. În legătură cu problema muncii de partid în agricultură, a fost emisă următoarea rezoluţie: "Potrivit prevederilor de plan, în anul 1990, agricultura judeţului urmează să realizeze o pruducţie totală de peste 2,9 milioane tone cereale, 1.850.350 tone sfeclă de zahăr, 267.610 tone floarea-soarelui, soia şi rapiţă, 26.120 tone fasole boabe, 226.899 tone carne, 2.990.700 hectolitri lapte de vacă, 398.000.000 ouă, precum şi însemnate cantităţi de alte produse vegetale şi animaliere. Pe baza măsurilor tehnico-organizatorice ce se vor întreprinde, trebuie să crească numărul unităţilor care să obţină producţii record, iar în medie, pe judeţ, să se realizeze la hectar 10.000-12.000 kg grâu şi orz, 20 tone porumb ştiuleţi în teren neirigat.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, Biroul Comitetului judeţean de partid va urmări, ca sub directa îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, consiliilor unice agroindustriale, organelor judeţene şi unităţilor agricole, să se întreprindă studii agropedohidroameliorative, având drept scop sporirea potenţialului productiv al pământului, valorificarea superioară a fondului funciar, printr-o mai judicioasă amplasare a culturilor, în funcţie de însuşirile solului".
DEPĂŞIRI DE PLAN
Responsabilii Întreprinderii de produse zaharoase "Feleacul" din Cluj au raportat realizările unităţii lor pe primele zece luni ale anului. "Oamenii muncii" de aici aveau cu ce se lăuda în apropierea Congresului al XIV-lea al Partidului: peste 3.000.000 lei la producţia marfă suplimentară, 60 de tone de produse zaharoase oferite consumatorilor, peste sarcina de plan stabilită, o economie de 3,8 lei la cheltuielile efectuate pentru 1.000 lei producţie marfă.
MOBILIZARE MUNCITORESCĂ LA "TEXTILA" TIMIŞOARA
Tot cu ocazia apropiatului Congres al XIV-lea al PCR, "consiliul oamenilor muncii şi ale celorlalte organisme ale democraţie muncitoreşti" de la Întreprinderea "Textila" Timişoara au mobilizat colectivele la o "activitate productivă tot mai spornică, de o calitate superioară". În prim-plan se situa stimularea iniţiativelor muncitoreşti pentru realizarea tuturor indicatorilor de plan. Ca urmare, conform raportărilor oficiale, toţi indicatorii de plan înregistrau depăşiri semnificative. La productivitatea muncii, realizările erau cu 5% mai mari decât se prevedea în plan, iar beneficiile consemnaseră un spor de circa 7.000 de lei. Faţă de perioada similară a anului 1988, volumul producţiei marfă industrială a întreprinderii avea un spor valori de 23.000.000 de lei, productivitatea fiind superioară cu 2.800 lei/persoană. Producţia pentru export crescuse cu 7,5%, iar la producţia fizică, sporul era de 500.000 de metri pătraţi ţesături crude şi 300.000 de metri pătraţi ţăsături fine.
ÎNTÂRZIERI LA ARĂTURILE DE TOAMNĂ
Arăturile adânci erau lucrările agricole de sezon. În judeţul Cluj, performere erau consiliile unice agro-industriale de la Aghireşu, Căşeiu şi Huedin, care aveau o cotă de arături peste media judeţului. Un control al responsabililor agriculturii a constatat că în unităţile codaşe "factorii de răspundere nu au întreprins măsuri ferme, operative, pentru o cât mai bună folosire a tractoarelor pe toată durata zilei şi că mai persistă unele deficienţe în organizarea muncii". O situaţie "necorespunzătoare" se întâlnea şi în unităţile aparţinătoare de consilile unice din Ţaga, Baciu, Bonţida şi Gilău, unde "arăturile au fost efectuate pe suprafeţe mult prea mici sau chiar deloc, cum este cazul consiliilor unice Tureni şi Bobâlna". Recomandările erau următoarele: "Având în vedere cele arătate precum şi scadenţa termenului de finalizare a ogoarelor de toamnă, este necesar ca pretudindeni să se acţioneze cu responsabilitate sporită, să se ia cele mai adecvate măsuri care să conducă la creşterea continuă a vitezelor de lucru, în condiţii de calitate superioară şi, pe această bază, la obţinerea unor producţii tot mai mari".
ZILELE CULTURII CLUJENE
Au avut loc manifestări dedicate muzicii. S-au organizat dezbateri pe marginea unor aspecte ale participării compozitorilor clujeni la viaţa muzicală a ţării, au fost prezentate concerte de muzică vocală şi instrumentală, spectacole de operă, programe folclorice, cu participarea colectivelor profesioniste de spectacole, a elevilor şi studenţilor de la Conservatorul de muzică, a unor formaţii artistice ale amatorilor.
