x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

12 octombrie 1989

0
Autor: Vasile Surcel 12 Oct 2009 - 00:00
Sub preşedinţia tovarăşului Ni­co­lae Ceauşescu a avut loc la Bu­cureşti şedinţa Comitetului Po­litic Executiv al CC al PCR. Or­dinea de zi a şedinţei s-a concentrat asupra mai multor puncte. Pri­mul dintre acestea a fost "Raportul privind în­de­pli­nirea planului pe prima decadă a lunii octombrie la producţia indus­tria­­lă, export şi investiţii precum şi măsurile pentru rea­li­za­rea integrală a prevederilor de plan pe luna octombrie şi pe tri­mestrul al IV-lea al anului 1989".


ŞEDINŢĂ LA CPEX
În continuare, Nicolae Ceau­şes­cu a prezentat o informare privind participarea sa la festivităţile de la Berlin, consacrate celei de a 40-a aniversări a întemeierii RDG. La încheierea alocuţiunii sale, "To­va­răşul" a reafirmat câteva dintre principiile călăuzitoare ale PCR pentru acea periodă: "Nici o ţară socialistă nu are nevoie să copieze acum capitalismul. În primul rând, pentru că l-au avut şi ştiu ce re­­­prezintă el. Nu de şomeri şi de să­raci avem nevoie, pentru că nu aşa vom intra în rândul ţărilor ci­vilizate.
Progresul tehnic nu se face prin împărţirea marilor unităţi socialiste în sute de mii de unităţi mici. O asemenea împărţire ar duce ţările res­­pective cu sute de ani în urmă. De aceea noi trebuie să stăm ferm, şi stăm, pe linia întăririi solidarităţii şi co­la­borării internaţionale". Era însă, prea târziu. Peste doar o lună, "Zidul Ber­linului" avea să cadă. Iar re­gi­mu­rile comuniste din "ţările frăţeşti" aveau să dispară şi ele, rând pe rând.


AMERICANI LA BUCUREŞTI
Într-o periodă în care se considera că relaţiile româno-americane se aflau foarte aproape de "punctul de îngheţ", au existat, totuşi, câteva contacte oficiale între reprezentanţi ai celor două ţări. La data de 12 oc­tom­brie 1989, pre­şedintele Nicolae Cea­u­şescu i-a pri­mit pe participanţii ameri­cani la lucrările reuniunii mix­te româno-americane a comi­te­te­lor de conducere a Consiliului econo­mic ro­mâno-american care se des­făşoară la Bucureşti. Cu acea ocazie, "to­va­ră­şului Nicolae Ceau­şes­cu i-au fost adre­sate de John Forber, preşedintele ICC In­dustries INC, vice­preşedinte al sec­ţi­unii americane a Consiliului, în numele oamenilor de afaceri americani, calde mulţumiri pentru în­tre­ve­derea acordată, pentru posibilitatea de a discuta modalităţile şi soluţiile concrete menite să contribuie la lărgirea şi diversificarea conlucrării dintre firmele şi companiile americane şi cele româneşti". La rân­dul său, Nicolae Ceauşescu i-a salutat pe participanţii la reuniunea mixtă a Co­mi­tetelor de conducere a Consiliului economic româno-american şi a ex­pri­mat speranţa că această reuniune şi discuţiile care au loc vor contri­bui la identificarea de noi posibilităţi pri­vind extinderea colaborării dintre ce­le două ţări. În cursul întrevederii, pre­şe­dintele României s-a referit, pe larg, la stadiul actual şi la perspectivele de dezvoltare a cooperării economice şi a schimburilor comerciale între RSR şi SUA, a aplicării în conti­nuare a preve­derilor acordului co­mercial pe termen lung, încheiat în anul 1975, inclusiv a schimburilor re­ci­­proce, pentru dezvoltarea relaţiilor ro­mâno-americane. La între­vedere au participat şi Gheor­ghe Oprea, Ştefan Andrei şi Ioan Un­gur.


ROMÂNIA-BANGLADESH
Către sfârşitul anului, relaţiile in­ter­naţionale ale României începu­se­ră să se restrângă din ce în ce mai mult, iar cei mai activi dintre par­te­ne­rii noştri ex­terni deveniseră ţările "lu­mii a treia". La 12 octombrie, la Bu­cu­reşti au avut loc lucrările celei de a VII-a sesiuni a Comisiei mixte guver­na­mentale de cooperare economică din­tre Ro­mâ­­nia şi Bangladesh. At­un­­ci, în spiri­tul prevederilor Acordului de coope­ra­re economică şi tehnolo­gică pe termen lung încheiat între guvernele celor două ţări, s-a examinat stadiul relaţiilor economice bilate­rale şi s-au căutat noi căi şi posibilităţi pentru diversificarea schimburilor reciproce de mărfuri. La încheierea lu­crărilor, preşedinţii celor două părţi ale comi­si­ei, Gheorghe Bădiţă, ad­junct al mi­nistrului Co­mer­ţu­lui Exterior şi Coo­perării Economice In­ter­na­ţionale, şi Qazi Shamsul, adjunct al mi­nistrului în Departamentul Re­sur­selor Externe al Republicii Populare Bangladesh, au semnat protocolul re­u­niunii. De ase­me­nea, con­du­că­torul de­le­gaţiei RP Ban­gladesh a avut în­trevederi cu Şte­fan Andrei, viceprim-ministru al Gu­vernului României, Ioan Ungur, mi­nis­trul Comerţului exterior şi coope­ră­rii internaţionale, precum şi cu re­pre­z­entanţi ai condu­cerii Ministerului Afacerilor Externe.   


PRIN PARCURILE CAPITALEI
Păstrarea şi întreţinerea, în bune condiţii, a patrimoniului vegetal exis­tent era o preocupare constantă a edililor Capitalei, scria presa vre­mii. Era vorba despre parcuri, dar şi des­pre arborii plantaţi pe marginea stră­­zilor şi bulevardelor. Petre Dăes­cu, director adjunct în Direcţia Dome­niului Pu­blic din cadrul Con­siliu­lui Popular al Municipiului Bucureşti, se lăuda că: "Bucureştiul dispune de un bogat şi valoros patrimoniu vegetal însu­mând peste 2 milioane de arbori şi arbuşti, la care se adaugă circa 25-30 de milioane de flori, care se cultivă anual. În total,  Capitala deţine peste 4.600 hectare de verdeaţă împărţite între parcuri, grădini, plantaţii stra­da­le la care se adaugă spaţiile verzi din ansamblurile de locuinţe, precum şi din pădurile parc şi zonele de agrement". Iar în toamna anului 1989, urmau să fie plantaţi încă 21.400 de arbori din specii uşor adaptabile la condiţiile de mediu din Bucureşti: stejar, frasin, tei, castan, carpen. Plan­ta­rea lor avea să se facă de-a lungul Bulevardului Victoria Socialismului, Splaiul Unirii, Splaiul Independenţei, Şoseaua Panduri şi între Piaţa Victoriei şi Piaţa Unirii.


EXPOZIŢIE DE ARTĂ CHINEZEASCĂ

La Sala Dalles din Capitală s-a des­chis expoziţia "Tapiserie şi bro­derii ar­tistice" din Republica Populară Chi­neză. Organizată cu prilejul "Zi­lelor culturii RP Chineze", ex­po­zi­ţia pre­zenta piese originale, din stră­vechea is­torie a poporului din Ex­tremul Orient. La vernisaj au par­ti­cipat membri ai conducerii Consi­li­ului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ministerului Afacerilor Externe, Uniunii Artiştilor Plastici, oameni de cultură şi artă, membri Conduce­rii Companiei pentru Expoziţii al Mi­nis­terului Culturii din RP Chi­ne­ză, Wang Jinquing, am­ba­sa­dorul RP Chineză la Bucureşti, şi alţi şefi de misiuni diplomatice.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de