Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc la Bucureşti şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. Ordinea de zi a şedinţei s-a concentrat asupra mai multor puncte. Primul dintre acestea a fost "Raportul privind îndeplinirea planului pe prima decadă a lunii octombrie la producţia industrială, export şi investiţii precum şi măsurile pentru realizarea integrală a prevederilor de plan pe luna octombrie şi pe trimestrul al IV-lea al anului 1989".
ŞEDINŢĂ LA CPEX
În continuare, Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare privind participarea sa la festivităţile de la Berlin, consacrate celei de a 40-a aniversări a întemeierii RDG. La încheierea alocuţiunii sale, "Tovarăşul" a reafirmat câteva dintre principiile călăuzitoare ale PCR pentru acea periodă: "Nici o ţară socialistă nu are nevoie să copieze acum capitalismul. În primul rând, pentru că l-au avut şi ştiu ce reprezintă el. Nu de şomeri şi de săraci avem nevoie, pentru că nu aşa vom intra în rândul ţărilor civilizate.
Progresul tehnic nu se face prin împărţirea marilor unităţi socialiste în sute de mii de unităţi mici. O asemenea împărţire ar duce ţările respective cu sute de ani în urmă. De aceea noi trebuie să stăm ferm, şi stăm, pe linia întăririi solidarităţii şi colaborării internaţionale". Era însă, prea târziu. Peste doar o lună, "Zidul Berlinului" avea să cadă. Iar regimurile comuniste din "ţările frăţeşti" aveau să dispară şi ele, rând pe rând.
AMERICANI LA BUCUREŞTI
Într-o periodă în care se considera că relaţiile româno-americane se aflau foarte aproape de "punctul de îngheţ", au existat, totuşi, câteva contacte oficiale între reprezentanţi ai celor două ţări. La data de 12 octombrie 1989, preşedintele Nicolae Ceauşescu i-a primit pe participanţii americani la lucrările reuniunii mixte româno-americane a comitetelor de conducere a Consiliului economic româno-american care se desfăşoară la Bucureşti. Cu acea ocazie, "tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost adresate de John Forber, preşedintele ICC Industries INC, vicepreşedinte al secţiunii americane a Consiliului, în numele oamenilor de afaceri americani, calde mulţumiri pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea de a discuta modalităţile şi soluţiile concrete menite să contribuie la lărgirea şi diversificarea conlucrării dintre firmele şi companiile americane şi cele româneşti". La rândul său, Nicolae Ceauşescu i-a salutat pe participanţii la reuniunea mixtă a Comitetelor de conducere a Consiliului economic româno-american şi a exprimat speranţa că această reuniune şi discuţiile care au loc vor contribui la identificarea de noi posibilităţi privind extinderea colaborării dintre cele două ţări. În cursul întrevederii, preşedintele României s-a referit, pe larg, la stadiul actual şi la perspectivele de dezvoltare a cooperării economice şi a schimburilor comerciale între RSR şi SUA, a aplicării în continuare a prevederilor acordului comercial pe termen lung, încheiat în anul 1975, inclusiv a schimburilor reciproce, pentru dezvoltarea relaţiilor româno-americane. La întrevedere au participat şi Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei şi Ioan Ungur.
ROMÂNIA-BANGLADESH
Către sfârşitul anului, relaţiile internaţionale ale României începuseră să se restrângă din ce în ce mai mult, iar cei mai activi dintre partenerii noştri externi deveniseră ţările "lumii a treia". La 12 octombrie, la Bucureşti au avut loc lucrările celei de a VII-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică dintre România şi Bangladesh. Atunci, în spiritul prevederilor Acordului de cooperare economică şi tehnologică pe termen lung încheiat între guvernele celor două ţări, s-a examinat stadiul relaţiilor economice bilaterale şi s-au căutat noi căi şi posibilităţi pentru diversificarea schimburilor reciproce de mărfuri. La încheierea lucrărilor, preşedinţii celor două părţi ale comisiei, Gheorghe Bădiţă, adjunct al ministrului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, şi Qazi Shamsul, adjunct al ministrului în Departamentul Resurselor Externe al Republicii Populare Bangladesh, au semnat protocolul reuniunii. De asemenea, conducătorul delegaţiei RP Bangladesh a avut întrevederi cu Ştefan Andrei, viceprim-ministru al Guvernului României, Ioan Ungur, ministrul Comerţului exterior şi cooperării internaţionale, precum şi cu reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe.
PRIN PARCURILE CAPITALEI
Păstrarea şi întreţinerea, în bune condiţii, a patrimoniului vegetal existent era o preocupare constantă a edililor Capitalei, scria presa vremii. Era vorba despre parcuri, dar şi despre arborii plantaţi pe marginea străzilor şi bulevardelor. Petre Dăescu, director adjunct în Direcţia Domeniului Public din cadrul Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, se lăuda că: "Bucureştiul dispune de un bogat şi valoros patrimoniu vegetal însumând peste 2 milioane de arbori şi arbuşti, la care se adaugă circa 25-30 de milioane de flori, care se cultivă anual. În total, Capitala deţine peste 4.600 hectare de verdeaţă împărţite între parcuri, grădini, plantaţii stradale la care se adaugă spaţiile verzi din ansamblurile de locuinţe, precum şi din pădurile parc şi zonele de agrement". Iar în toamna anului 1989, urmau să fie plantaţi încă 21.400 de arbori din specii uşor adaptabile la condiţiile de mediu din Bucureşti: stejar, frasin, tei, castan, carpen. Plantarea lor avea să se facă de-a lungul Bulevardului Victoria Socialismului, Splaiul Unirii, Splaiul Independenţei, Şoseaua Panduri şi între Piaţa Victoriei şi Piaţa Unirii.
EXPOZIŢIE DE ARTĂ CHINEZEASCĂ
La Sala Dalles din Capitală s-a deschis expoziţia "Tapiserie şi broderii artistice" din Republica Populară Chineză. Organizată cu prilejul "Zilelor culturii RP Chineze", expoziţia prezenta piese originale, din străvechea istorie a poporului din Extremul Orient. La vernisaj au participat membri ai conducerii Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ministerului Afacerilor Externe, Uniunii Artiştilor Plastici, oameni de cultură şi artă, membri Conducerii Companiei pentru Expoziţii al Ministerului Culturii din RP Chineză, Wang Jinquing, ambasadorul RP Chineză la Bucureşti, şi alţi şefi de misiuni diplomatice.