14 mai 1989

Duminica, Televiziunea Română începea emisia la 11:30. În des­chi­derea programului se difuza "Lu­mea copiilor" – "emisiune de educare patriotică, revoluţionară a pionierilor şi şoimilor patriei, suna descrierea activiştilor Secţiei de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central, de cultivare în rândurile lor a dragostei şi recunoştinţei faţă de partid, de tovarăşul Nicolae Ceau­şescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu".

"Telefilmoteca de ghiozdan" programase un episod dintr-un serial ce­hoslovac. La Praga, Bratislava şi pretutindeni, cehoslovacii trăiau o zi istorică.

"SUNTEM VIITORUL ŢĂRII"
Din documentele de arhivă con­ţinând schema-cadru a programului de televiziune, care defalcă fie­care emisiune în părţi componente, reise că "Lumea copiilor" avea, în principal, următoarele rubrici: Agen­da pionierilor (reportaje din activitatea pionierească); Creştem o dată cu ţara (cântece şi versuri patriotice); Suntem viitorul ţării (reportaje din activitatea şoimilor patriei); Patrie română, ţară de eroi (evocări ale unor momente din istoria patriei); De la comunişti învăţăm cutezanţa (rubrică de educaţie re­voluţionară); ABC despre lume; Fe­restre deschise spre cunoaştere; Pri­etenii adevărului ştiinţific şi Enciclopedie de buzunar (rubrici de cultură ge­nerală şi educaţie materialist-ştiinţifică); Şezătorile copilăriei, rubrică de reflectare a acţiunilor de la casele pionierilor şi şoimilor pa­triei, din locurile cu semnificaţie patriotică, din tabere şi altele, având caracter cultural-educativ şi recreativ; Şoimii patriei - să învăţăm un cântec; Telefilmoteca de ghiozdan (filme şi seriale pentru copii). Cu excepţia serialului, difuzat în fiecare săptămână, celelalte rubrici intrau pe post alternativ.

BASME ÎN CULORI DIN ŢARA LUI RUMBURAK ŞI-A ARABELEI
La 14 mai, la aşteptata "Telefilmotecă de ghizdan", era programat al doilea episod din serialul cehoslovac "Cei şase urşi şi clovnul Cybulka". Dintre producţiile similare, difuzate şi în România, de mare succes s-a bucurat serialul "Arabela", realizat de Televiziunea cehoslovacă între 1979 şi 1981. Pe parcursul a 13 episoade de câte o jumătate de oră fiecare, prinţesa Arabela se necăjea din cauza răutăţilor ticluite de vrăjitorul Rumburak. Ca în toate basmele, Arabela, ajutată de inelul fermecat şi de celelalte personaje pozitive, ieşea învingătoare.

TELEFILMOTECA, DIN GHIOZDANELE "FRĂŢEŞTI"
Şi farmecul poveştilor în imagini mişcătoare realizate în "ţările frăţeşti" trebuie să fi contat în alegerea lor pentru difuzarea în România, dar şi motive ceva mai pragmatice, legate de costuri. Pentru ca filmele şi serialele să ajungă în casele telespectatorilor, statul român trebuia să cumpere drepturile de difuzare. În anii '80, resursele de toate felurile, mai cu seamă cele valutare, erau minuţios drămuite, pentru orice dolar cheltuit fiind necesare hârtii justificative şi aprobări "de la cel mai înalt nivel". Din documentele prezentate spre aprobare Elenei Ceauşescu reiese că în 1989, la rubrica "Telefilmoteca de ghiozdan", au fost preferate seriale din "ţările frăţeşti". Nu s-au mai cumpărat producţii occidentale de ultimă oră, astfel că Televiziunea a difuzat, în reluare, achiziţii mai vechi.

"DE LA COMUNIŞTI ÎNVĂŢĂM CUTEZANŢA"
Emisiunea "Lumea copiilor" dedica şoimilor patriei mai multe rubrici "cu ca­racter cultural-educativ şi recreativ". Programul tv, aşadar, trebuia nu doar să distreze, ci şi să educe "tinerele vlăstare".
De educaţia curentă a preşcolarilor se ocupau, ca în toate vremurile, familia şi instituţiile de învăţământ preşcolar, îndeobşte numite "grădiniţe". Educaţia patriotic-revoluţionară cădea în sarcina Organizaţiei Şoimii Patriei, "ramificată" teritorial în fiecare grădiniţă din ţară. Puteau fi primiţi copiii din grupele mijlocie şi mare, şcolarii din clasa I şi copiii între 4 şi 6 ani care nu erau cuprinşi în învăţământul preşcolar.

PORTRET DE ŞOIM AL PATRIEI
Conform Statutului Organizaţiei Şoimii Patriei, prichindeii deveniţi şoimi trebuiau să se conducă după următoarele reguli de comportare: "Sunt fii credincioşi ai poporului, patriei şi partidului; iubesc munca şi învăţătura; îşi iubesc şi îşi respectă părinţii, educatoarele, învăţătorii, pe cei mai în vârstă decât ei; sunt cinstiţi, drepţi şi curajoşi; sunt cuminţi şi ordonaţi; sunt buni prieteni şi se ajută între ei; participă la activitatea grupei de şoimi ai patriei din care fac parte; iubesc şi ocrotesc natura, îngrijesc plantele şi animalele; iubesc cântecul, jocul şi sportul".

SFÂRŞITULUI UNEI POVEŞTI DE DRAGOSTE ŞI URĂ
Duminică, 14 mai, Televiziunea Română difuza o producţie a instituţiei-soră de la Praga, timp în care cehoslovacii trăiau o zi mare.  În decembrie 1988, de la tribuna ONU, Mihail Gorbaciov anunţa intenţia URSS de a reduce unila­teral numărul forţelor militare sovietice staţionate în afara graniţelor Uniunii. În 45 de ani, între 1944 şi 1989, relaţia cehoslovacilor cu ruşii parcursese drumul de la dragoste la ură, stabilizându-se apoi într-o acalmie de unde toate sunt posibile.

UNIUNEA SOVIETICĂ SE RETRĂGEA DIN CEHOSLOVACIA
Trupele Armatei Roşii, care-i scăpaseră de ocupaţia nazistă din timpul celui de-al doilea război mondial, au fost primite cu braţele deschise de cehi în toamna lui 1944. După două decenii, armata sovietică revenea la Praga, de data asta ca duşman. Pentru cehi, invazia a fost un şoc. Iar dezamăgirea - cu atât mai mare cu cât lovitura venea de la cel perceput până atunci ca prieten. În 1968, cehii au simţit pe propria piele că timpul răstoarnă şi amestecă lucrurile în aşa fel încât anulează posibilitatea oricărei predicţii pe termen lung. În meciul complex al următorilor douăzeci de ani, cehii au jucat nespectaculos, dar eficient. Alternând, tactic, retragerile cu atacul, au câştigat teren an de an. Conform agenţiei sovie­tice de presă TASS, la 14 mai 1989 începea retragerea trupelor sovietice staţio­nate în Cehoslovacia.