20 noiembrie 1989

La Bucureşti începuseră lucrările Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român, transmise în direct de posturile naţionale de radio şi televiziune. În ţară, viaţa continua în acelaşi ritm, cu aceleaşi rapoarte din agricultură, industrie şi construcţii. În modă, noile tendinţe erau inspirate din portul popular.


PRIMA ZI DE CONGRES
A început Congresul al XIV-lea, "congresul marilor victorii socialiste, congresul triumfului principiilor socialismului ştiinţific în transformarea revoluţionară a României, congresul independenţei depline, economice şi politice, a ţării noastre"! De la ora 9:00, posturile de radio şi televiziune transmiteau, direct de la Sala Palatului Republicii Socialiste România, des­chiderea oficială a lucrărilor. La lucrări au participat 115 delegaţii din 82 de ţări, reprezentând partide şi organizaţii comuniste socia­liste, social-democrate, progresiste, democratice, miş­cări de eliberare na­ţională. Membrii PCR au fost re­pre­zentaţi în Congres de 3.308 delegaţi. După-amiaza a fost de asemenea plină. "Tovarăşii" s-au întâlnit, la Palatul Consiliului de Stat, cu conducătorii delegaţiilor de peste hotare invitate la eveniment.


PLANURI PÂNĂ ÎN 2010
Nicolae Ceauşescu a prezentat, în cadrul "marelui forum al comuniştilor români", bilanţul societăţii socialiste, programele de dezvoltare în următorul cincinal şi până în anii 2000-2010, "în ve­derea dezvoltării continue a forţelor de producţie, a ştiinţei, învăţământului, culturii, creşterii nivelului de trai material şi spi­ritual al poporului". În şase ore de discurs a parcurs 24 de capitole despre realizările partidului după Congresul al IX-lea şi planificări pentru următorii 20 de ani.


RITM SUSŢINUT ÎN CONSTRUCŢII
Deşi Congresul era prezentat ca o mare sărbătoare naţională, "oamenii muncii" îşi desfăşurau activităţile în mod obişnuit, iar constructorii bucureşteni raportau în continuare ultimele realizări: în Sectorul 4 din Capitală lua naştere un modern ansamblu urbanistic, "de o eleganţă arhitecturală aparte". Ultimele blocuri ale ansamblului se aflau în faza de finalizare. "Într-un timp extrem de scurt, având densitatea faptei destinate creării unor condiţii optime de locuit şi viaţă, se conturează, iată, unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Capitalei", scria Informaţia Bucureştiului. "Brigăzile nr. 2 şi 5 ale Antreprizei de Construcţii Montaj 5 au încheiat practic structura şi zidăriile la blocurile 3B şi 9B, ceea ce permite ca în cursul iernii să se desfăşoare în condiţii optime finisajele interioare."


PREGĂTIRI PENTRU NOUL AN AGRICOL
Din ţară soseau obişnuitele telegrame adresate lui Nicolae Ceauşescu de comitetele judeţene de partid. De această dată, judeţele Argeş, Braşov şi Gorj raportau terminarea arăturilor adânci de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. Agricultorii "acţioneaun cu toate forţele" pentru finalizarea amplasării culturilor de primăvară, asigurarea seminţelor, transportul îngrăşămintelor organice pe câmp, pregătirea şi repararea maşinilor agricole.


ANUL CENTENARULUI EMINESCU, LA FINAL
La Teatrul Giuleşti se jucase premiera piesei "Şi totuşi Eminescu", în regia lui Tudor Mărăscu. Cronica din revista Flacăra, redactată de Ion Zubaşcu, are numai cuvinte de laudă pentru această reprezentaţie "surprinzătoare din mai multe puncte de vedere". "Opţiunea regizorului se sprijină ferm pe textul de cea mai bună ca­litate al poetului Ion Nicolescu. Amănunte bazate pe o îndelungată şi minuţioasă documentare propun imaginea unui Eminescu ine­dit, în contrast cu clişeul romantic acreditat de manuale." Pe scena teatrului s-au remarcat, printre alţii, Sorin Postelnicu, în rolul lui Maiorescu, Ana Ciontea, în rolul fetei lui Maiorescu - Livia, Virgil Andriescu, "jucându-l pe Caragiale ca pe un «Aristofan de Ploieşti»", Vasile Ichim - "Un Creangă al «Amintirilor»", dar şi Rodica Mandache, Valeria Sitaru, Angela Ioan, Mirela Anastasiu şi Dorina Lazăr.


SUCCESE ÎN SECTORUL MINIER
Întreprinderea minieră Seciuri - Ruget - Bustuchin, din bazinul carbonifer Rovinari, s-a alăturat unităţilor de la Lupoaia şi Pinoasa, ale căror colective "au îndeplinit mai devreme sarcinile de plan şi au înregistrat o creştere cu 35 de procente peste plan a productivităţii muncii". Se estima că producţia fizică suplimentară avea să depăşească 50.000 de tone de lignit până la sfârşitul lunii noiembrie. Conform rapoartelor, de la începutul lui 1989, minerii acestor unităţi produseseră marfă industrială în valoare de 46 de milioane de lei, reuşind totodată economisirea a 20 de tone de metal, 200 de tone combustibil convenţional şi 5 milioane kWh energie electrică.


TEME ARHAICE PENTRU HAINE NOI
O dată cu ultima lună a toamnei, şi moda "îşi are ceasul de schimbare" pentru a facilita trecerea de la un sezon la altul. Şi cum ierna se apropia cu paşi repezi, Aneta Popescu a trecut rapid în revistă cele mai recente idei ale creatorilor de modă. "Am poposit, de astă dată la «Arta Textilă», unde creatorii ei ne-au prezentat colecţia de mantouri şi taioare, vorbindu-ne despre cele mai noi idei, inspirate din arta po­pulară românească." Astfel, pentru jachete şi mantouri era folosită abaua călduroasă, în culori vii, dar sobre, cu predilecţie roşu şi negru, combinate în modele uşor masculinizate. La modă era însă şi materialul "mult iubit al acestui secol" - materialul pepit. "Tovarăşele" erau sfătuite, totodată, să nu uite să utilizeze, pe bluză sau pe haină, "accentul, voga momentului" - dantele şi broderii care aduceau nota de fe­minitate atât de mult dorită pe îmbrăcămintea de damă.