Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
23 August a fost sărbătorit în cea mai apropiată duminică. Astfel că, "îndemnaţi de o profundă trăire patriotică", oamenii muncii, şoimi şi pionieri s-au adunat în Piaţa Republicii să-şi manifeste bucuria pentru marile împliniri socialiste. Ultimul spectacol omagial a fost regizat de Dan Micu şi Cristian Hadjiculea. Atletele Paula Ivan şi Marieta Ilcu au fost medaliate la Zürich.
"STRAIE DE SĂRBĂTOARE"
Duminică, 21 august, au avut loc manifestările consacrate "celei de-a 45-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din 1944". "La ora amiezei - scria Scînteia -, în marea Piaţă a Republicii se aflau zeci de mii de locuitori ai Capitalei - oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene, elevi şi studenţi. Într-o impresionantă unitate de cuget şi simţire cu întregul popor, ei au venit pentru a exprima, în acest moment cu profundă trăire patriotică, omagiul lor fierbinte Partidului Comunist Român, ilustrului său conducător, Nicolae Ceauşescu, patriei iubite, care, liberă şi stăpână pe destinele sale, trăieşte ani de glorie ai împlinirilor socialiste.
Animaţi de înălţătoare gânduri şi simţăminte, toţi cei prezenţi au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, în momentul sosirii la Palatul Republicii, o însufleţitoare primire."
Nu au lipsit pionierii şi şoimii patriei, sănătoşi şi fericiţi copii ai "Epocii de Aur", care s-au desprins din mulţime, aşa cum au învăţat la repetiţii, pentru a oferi flori "Tovarăşilor".
NU DEMONSTRAŢIE, CI ADUNARE FESTIVĂ
A urmat Adunarea solemnă de la Palatul Republicii, deschisă de Manea Mănescu, membru al CPEx al CC al PCR, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. A fost transmisă în jurul orei 17:00 la posturile naţionale de radio şi televiziune. Tovarăşii din conducerea statului au urmărit, apoi, spectacolul omagial. Din mii de piepturi au răsunat lozinci ca "Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres!" sau "Stima noastră şi mândria - Ceauşescu, România!". De organizare s-au ocupat Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Ministerul Apărării Naţionale, Radioteleviziunea Română. Regia artistică: Dan Micu, Cristian Hadjiculea.
DISCUŢII APRINSE ÎN CAPITALA POLONIEI
La Varşovia a avut loc cea de-a 14-a plenară a CC al PMUP consacrată formării noului Guvern şi situaţiei politice din ţară - informa Agenţia PAP.
"În documentul dat publicităţii se arată că situaţia din Polonia s-a agravat în mod periculos. A fost zdruncinat edificiul politic al transformărilor treptate ale sistemului convenite în cursul convorbirilor de la «masa rotundă». Cresc oboseala şi dezamăgirea cetăţenilor din cauza destabilizării economice şi politice prelungite. În întreprinderi au loc din nou greve politice", scria Scînteia. "Polonia - se menţiona în finalul articolului - trebuie să rămână şi pe mai departe, din punct de vedere economic şi militar, o verigă reală a CAER şi a Tratatului de la Varşovia. Participarea noastră la Tratatul de la Varşovia reprezintă de câteva decenii garanţia securităţii naţionale."
ROMÂNIA, PE PODIUM LA ZÜRICH
S-a terminat concursul de atletism de la Zürich. În clasamentul general al "Marelui premiu IAAF" realizat după încheierea concursului, primul loc era ocupat de atleta româncă Paula Ivan, cu 49 de puncte, urmată de Sandra Farmer (SUA) şi Marlene Ottey (Jamaica), cu câte 45 de puncte fiecare. Locul al treilea i-a revenit sovieticei Galina Cristiakova, care a acumulat 43 puncte. Paula Ivan este prima şi în clasamentul probei de 1 milă, iar o altă româncă, Marieta Ilcu, a ocupat locul al doilea la săritura în lungime.
MACARAUA MOBILĂ CU BRAŢ ÎNCLINABIL PENTRU MONTAJE GRELE
Lucrătorii Uzinei Bucureşti a Centralei de Mecanizare din Ministerul Construcţiilor Industriale au raportat finalizarea unui utilaj cu parametri tehnico-funcţionali competitivi pe plan mondial - macaraua mobilă cu braţ înclinabil pentru montaje grele, de 3.500 tone-forţă-metri. Construită pentru utilizare la şantierele navale sau la uzinele nuclearo-energetice, macaraua era cel mai mare utilaj de acest gen fabricat până la acel moment în ţară. Avea capacitatea de a ridica o încărcătură de 160 de tone la înălţimea de 90 de metri, faţă de doar 20 de tone la 52 de metri, cât era posibil înainte. Pentru finalizarea sa a fost nevoie de colaborarea a peste 20 de întreprinderi din ţară, printre care: Întreprinderea de Ţevi Roman, Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, Întreprinderea "Cablul românesc" Ploieşti, Uzina Mecanică Timişoara, Întreprinderea "Electroputere" Craiova etc.
LUCRU DE MÂNĂ
În suplimentul Femeia şi căminul, revista Femeia recomanda cititoarelor sale să tricoteze o bluză de bumbac de culoarea miezului de piersică. Modelul tineresc, pentru zilele de vacanţă, era o combinaţie de motive - romburi, ajur, împletituri în alternanţă - punct de jerseu pe faţă şi punct de jerseu pe dos etc. Însă "mânecile lejere, gen ragian, decolteul rotund şi suficient de mare, atât pe faţă, cât şi pe spate, conving încă o dată că modelul este adresat în special tinerelor".
Retuşarea hainelor din anii trecuţi şi împodobirea lor cu "mici ornamente în culori vesele, care să le dea elementul de frumuseţe" era altă îndeletnicire recomandată pentru timpul liber. Ornamentele indicate erau imprimeuri cu bucheţele de flori de câmp, "aruncate pe o bluză într-o singură culoare sau ordonate frumos într-un decor floral al unei fuste".
