23 aprilie 1989

Sărbătoarea de 1 Mai a fost întâmpinată cu rezultatele întrecerii socialiste pe primul trimestru al anului 1989. Avicola Iaşi a anunţat depăşirea producţiei cu 40%, performanţă reuşită prin "întărirea ordinii şi disciplinei a angajaţilor şi a disciplinei tehnologice". A început sezonul la pescuit în apele Mării Negre.

REZULTATELE ÎNTRECERII SOCIALISTE
Presa centrală şi judeţeană a publicat rezultatele întrecerii socialiste pe trimestrul întâi al anului 1989. Centralizarea s-a făcut în cinstea sărbătorii de 1 Mai ce se apropia. În industria de extracţie a cărbunelui, locul întâi a fost ocupat de Întreprinderea Minieră Paroşeni (jud. Hunedoara); fruntaşă a industriei electronice şi tehnicii de calcul a fost Întreprinderea "Electroaparataj" din Bucureşti; pe primul loc în industria textilă-bumbac s-a clasat Întreprinderea textilă "Firul Roşu" Tălmaciu (jud. Sibiu); industria alimentară a avut premiantă Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Dâmboviţa.

PLANUL DEPĂŞIT LA AVICOLA IAŞI
Întreprinderea moldavă a raportat încheierea acti­vităţii de producţie pe primul trimestru al anului 1989. Conform declaraţiilor responsabililor întreprinderii, Avicola Iaşi s-a remarcat la nivelul judeţului, atât timp cât planul fu­sese depăşit cu 40%. "Este rezulta­tul eforturilor tuturor muncitorilor şi specialiştilor din întreprinderea noastră", a declarat ing. Mihai Isache reporterilor ziarului Flacăra Iaşiului, editat de Comitetul judeţean de partid. "Cele mai bune rezultate au fost obţinute la indicatorii păsări vii şi producţia marfă industrială, prevederile trimestrului fiind depăşite cu 36%, respectiv 11%", îşi încheia inginerul expunerea triumfalistă.
Din spusele sale rezultă că secretul eficienţei a fost întărirea ordinii şi disciplinei angajaţilor, a disciplinei tehnologice - care însemna echilibrarea elementelor nutritive în hrana păsărilor -, precum şi creşterea acţiunilor privind spiritul de iniţiativă al muncitorilor şi specialiştilor.

ECONOMII LA ENERGIE ÎN JUDEŢUL CLUJ
Făclia (ziarul Comitetului judeţean de partid Cluj) a anunţat rezultatele economisirii de energie de la începutul lunii aprilie - 12.330 megawaţi. Deşi tocmai manifestaseră pentru achitarea datoriei externe, clujenii aflau din presa locală că perioada de austeritate va continua, neîntrezărindu-se nici un fel de relaxare. Fruntaşe la economisirea de energie au fost Combinatul Minier "Carbochim", Combinaul Metalurgic, Întreprinderea Chimică, "Terapia", "Clujana", "16 februarie", "Iris".

POFTIŢI LA OPERA ROMÂNĂ!
Opera Română anunţa următorul program pentru ziua de 23 aprilie 1989:
La ora 11:00, pentru micii spectatori: Micul coşmar de Benjamin Britten. În distribuţie: Cornelia Angelescu, Ecaterina Ţuţu (debut), Cristian Mihăilescu, Sever Barnea (debut). Îşi dădea concursul corul de copii "Voces primavera". Condu­cerea muzicală: Claudiu Negulescu.
La ora 18:00: Concert de arii şi canţonete. Îşi dădeau concursul: Marina Mirea, Laura Niculescu, Sanda Şandru, Mihaela Agachi, Lucia Cicoară, Ecaterina Ţuţu, Nicolae Bratu, Florian Diaconescu, Constantin Ene, Florin Farcaş, Ştefăniţă Lascu, Emil Iuraşcu, Pompei Hărăşteanu. Conducerea muzicală era asigurată de Constantin Petrovici.

PESCARII AU IEŞIT ÎN LARG
Primăvara a sosit şi în apele continentale româneşti ale Mării Negre, o dată cu ieşirea pescarilor dobrogeni în larg. Celor zece nave pe care le aveau în dotare la sfârşitul anului 1988 li s-au adăugat altele trei noi, construite de Întreprinderea de Construcţii Navale şi Utilaj Tehnologic din Tulcea. Ambarcaţiunile erau prevăzute cu toate dotările necesare pescuitului, inclusiv instalaţii moderne de sonde acustice cu plasă (realizate de specialiştii Institutului de Cercetări Marine din Constanţa) pentru detectarea operativă a bancurilor de peşte mărunt, hamsie şi stavrid.
Pescarii de la malul mării s-au angajat să aducă la baza din Portul Constanţa în anul 1989 circa 11.000 tone de peşte marin, cu 500 de tone mai mult decât în anul precedent.

PIONIERII ANGRENAŢI ÎN CÂNTAREA ROMÂNIEI
Etapele Festivalului Cântarea României erau în toi şi pentru pionierii României. Astfel, numărul 16/1989 al revistei Cutezătorii îşi anunţa cititorii că la redacţie erau aşteptate contribuţiile lor pentru concursul "Paleta de aur". Aveau la dispoziţie să aleagă "subiecte de pretutindeni": din viaţa şcolară, de acasă, din şantiere şi întreprinderi, de pe ogoare. Puteau realiza, de asemenea, peisaje, flori, portrete, compoziţii în orice tehnică sau gen artistic: desene în tuş, acuarelă, guaşă, tempera, ca­riocă, ulei, tapiserie, broderie, pictură pe sticlă, gravură, sculptură. Premiile constau în obiecte, diplome pentru talent şi fantezie şi altele, însemna Cutezătorii.

PĂCĂLELI DE APRILIE
Unuia care nu foloseşte periuţa de dinţi
Pasta n-o prea foloseşte,
Gândind că ne păcăleşte,
Dar o carie poznaşă
I-a făcut falca... gogoaşă!

Altuia care fuge de apă
Mâncând cu mâinile murdare,
A luat o păcăleală mare,
Că nu-i pasă lui de infecţii!
Şi acum... face injecţii!
Nicolae Meianu

VOLUM DEDICAT LUI NICHITA STĂNESCU
La Editura Litera a apărut cartea tânărului scriitor Aurelian Titu Dumitrescu - "Nichita Stănescu, atât cât mai ştim noi". Volumul cuprindea câteva portrete ale poetului dispărut, semnate de Aurelian Titu Dumitrescu, care s-a documentat pentru materialele sale din interviuri cu colegii de generaţie ai lui Nichita Stănescu: Florin Mugur, Ioan Alexandru, Mihai Bendac, Adrian Păunescu, Fănuş Neagu, Ion Caramitru, Ion Cristinoiu, Cezar Baltag şi Eugen Simion. Cu referire la creaţia din ultima perioadă a vieţii lui Nichita - în special din "Epica magna" şi "Opere imperfecte" -, criticul Eugen Simion sublinia: "Eu cred că este acelaşi mare poet care şi-a schimbat odată discursul poetic, aşa cum l-a schimbat după primele trei volume de versuri, o dată cu «11 Elegii». Nichita Stănescu a propus un alt mod de a gândi poezia şi un alt mod de a fi poet în lumea postbelică".