26 mai 1989

Ploile abundente căzute în ultimele săptămâni au dat tonul praşilei pe terenurile cultivate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui. Indicaţiile preţioase cereau "termene scurte" şi "lucrări de cea mai bună calitate". La sfârşitul lunii mai, "factorii de cultură" din Brăila au retras atestatele formaţiei de muzică uşoară Azur. Nelu Vlad, liderul trupei, a fost acuzat de "înregistrări ilegale pe benzi magnetice" şi de "poluarea mediului artistic".

INTERVIU PENTRU ARABI
Cu o zi în urmă, Nicolae Ceauşescu avusese o în­tâlnire cu reprezentanţii presei din Emiratele Arabe Unite. Preşedintele român i-a primit pe Mohammed Bin Aweidha (director general adjunct al cotidianului Al Wahda News) şi pe Jamal Al Majaida (comentator principal la acelaşi ziar). Trebuie să fi fost una din întâlnirile de presă aranjate de partea română, pentru a menţine la cote înalte prestigiul politic în străinătate al "Tovarăşului". Probabil, cititorii arabi vor fi primit în urma interviului câteva mostre din "gândirea creatoare" a lui Nicolae Ceauşescu, despre edificarea socialismului şi a comunismului. Altă dată căutat de hebdomadarele importante ale mapamondului, în 1989 "Geniul din Scorniceşti" mai avea trecere doar la presa lumii a treia.

ÎN AGRICULTURĂ SE CEREAU "TERMENE SCURTE" ŞI "LUCRĂRI DE BUNĂ CALITATE"
Institutul de Meteorologie şi Hidrologie (IMH) informa că luna mai fusese bogată în precipitaţii.
Deşi mai reduse în Dobrogea, sudul Mol­dovei şi Bărăgan, ploile căzuseră în cantităţi mari în celelalte regiuni ale ţării, atingând chiar şi cote de 15-20 litri pe metrul pătrat. Umiditatea solului ajutase la dezvoltarea plantelor cultivate, lucrările agricole ale lunii fiind praşila mecanică şi manuală. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii reieşea că sfecla de zahăr fusese prăşită în procent de 83%, floarea soarelui - 86%, porumbul - 34%. "Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole au datoria să pună în centrul activităţii lor mobilizarea tuturor oamenilor muncii de la sate la îndeplinirea sar­cinilor stabilite la recenta şedinţă a CPEx al CC al PCR, referitoare la organizarea exemplară a lucrărilor, astfel încât toate acestea să fie efectuate în termene scurte şi de cea mai bună calitate", scria oficiosul PCR "Scînteia". Şi inginerilor-agronomi li se amintea să supravegheze lucrările, prin deplasări cât mai dese pe teren.

TRUPA AZUR A RĂMAS FĂRĂ ATESTAT
La sfârşitul lunii mai, "factorii de cultură" din Brăila au retras atestatele formaţiei de muzică uşoară Azur. Cu un an în urmă, trupa lui Nelu Vlad fusese angajată pe lângă or­chestra profesionistă de muzică populară "Pandelaşul" a Consiliului Judeţean al Sindicatelor. Între timp, Azur a fost acuzată de "înregistrări ilegale pe benzi magnetice", dar şi de "poluarea mediului artistic". Iată cum caracteriza ziarul "Înainte" din Brăila pro­duc­ţiile artistice ale trupei: "Ce-au găsit în «lada de gunoi» şi ce-au «urcat» în scenă? Sen­timente exaltate, atinse de virusul spe­lun­cilor şi caterincilor, extrase din subtera­nul vieţii, stări bolnăvicioase, retorism de­suet, ofuri lacrimogene şi tânguiri deschise dintr-o lume de tristă amintire, de mult apu­să." Un epigramist de ocazie de pe malul Du­nării trimisese redacţiei o "replică" la versu­rile băieţilor care cântau îmbrăcaţi în cămăşi albastre: "Dacă cerul e azur/ şi azurul sunteţi voi,/ ascultându-vă, eu jur/ că pică cerul pe noi!" Concertele formaţiei au stârnit  ecouri negative şi în alte publicaţii ale vremii. "Ur­zica" scria despre "Mahalaua în turneu", "As­tra" (Braşov) despre "Folclor pervertit, mu­zică uşoară pervertită" şi "Opinia stu­den­ţească" (Iaşi) despre "sfidarea muzicii româ­neşti".      

COSTUMUL POPULAR DE SCORNICEŞTI, PIESĂ DE BAZĂ LA EXPOZIŢIILE DE ARTĂ
Educaţia patriotică se făcea şi prin ex­poziţii de artă populară. În judeţul Olt, bunăoară, la Sala Tineretului de la Centrul de Creaţie şi Cultură Socialistă "Cântarea Ro­mâniei" al Sindicatelor din Slatina s-a organizat expoziţia de artă din zona Olt.
La mare căutare erau costumele femeieşti din Ro­manaţi şi cele de căluşari executate la clasa de la CAP Valea Mare a Şcolii Populare de Artă. Printre exponate, erau şi marame de Movileni, cojoace de Vădăstriţa, şerveţele de Vitomireşti, zăvelci de Poboru, ceramică de Oboga, toate ornate cu motive locale (pomul vieţii, păunul, cocoşul, cloşca cu pui, şarpele). Colecţia era întregită de obiecte din lemn realizate de meşterul Gheorghe Tănase din com. Optaşi-Măgura. Dar toate păleau în comparaţie cu costumul popular femeiesc de Scorniceşti, realizat de Constantin Niţu, asi­gurau responsabilii expoziţiei!

CEAPĂ USCATĂ ŞI SUCURI BORŞITE
Ziarul Făclia din Cluj-Napoca a realizat un raid-anchetă prin alimentarele oraşului. Periplul ziariştilor a început în dimineaţa zilei, la Hala agroalimentară din centru. "Linişte, ordine, curăţenie", scriau gazetarii, care au inspectat şi depozitele de marfă. Următoarele opriri, la unitatea 3 (pe Bulevardul Lenin) şi unitatea 4 (strada Aurel Vlaicu), unde nu s-au descoperit nereguli. Primele "nedumeriri" au apărut la Agrocoop, unde se comercializa ceapă uscată încolţită şi mere de calitate inferioară.
În schimb, şeful unităţii îi îmbia pe cumpărători la mături, sacoşe şi împletituri din nuiele. La periferia oraşului, în cartierul Gheorghieni, sucurile de zmeură erau borşite şi ceapa uscată. În loc de concluzii, ancheta ziarului se termina cu câteva în­trebări. "De ce nu se asigură calitatea conform preţului - sau preţul conform calităţii - la unele produse? De ce nu se asigură aprovizionarea ritmică a unităţilor? De ce întârzie în depozite unele produse? De ce orarele unor unităţi nu sunt adaptate nevoilor consumatorilor? De ce sunt neglijate unităţile din cartier?"