3 aprilie 1989

În presa zilei, titlurile mari "bat" către sectorul agricol. Pe 10 aprilie s-a planificat încheierea însămân­ţărilor de primăvară. Aceleaşi în­demnuri şi lozinci adresate agricultorilor de încadrare în grafice func­ţio­nau şi pentru constructorii de la metrou. La externe erau "demascate" experimentele nucleare din Pacific.

PLANUL CONTRA NATURII
Vremea va continua să se ră­cească, îndeosebi în sudul ţării, anunţa rubrica meteo. Vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de ploaie. Astfel că agricultorii erau îndemnaţi să profite de timpul încă favorabil, grăbind ritmul însămân­ţă­rilor. "Este nevoie ca peste tot să se muncească cu spirit de răspundere, să se întroneze o disciplină şi ordine desăvârşite în vederea realizării principalului obiectiv pe ogoare, şi anume, finalizarea însămânţărilor până la 10 aprilie", scrie Scînteia.
Mai sunt încă 3 milioane de hectare de însămânţat! Plouă, ninge ori fulgeră - planul ră­mâ­nea neschim­bat.

IUGOSLAVI LA BUCUREŞTI
Nicolae Ceauşescu a primit la Bu­cu­reşti vizita preşedintelui Consi­liului Uniunii Sindicatelor din RSF Iugoslavia, Marian Orojen. După "salutări călduroase şi cele mai bune urări" s-au purtat discuţii nu despre sindicate, ci pe teme ge­nerale şi vagi precum cooperarea şi prietenia dintre cele două popoare ori dezarma­rea nucleară. Într-un final "a fost reliefat rolul important ce revine sindicatelor în mobilizarea mai puternică a capacită­ţilor creatoare ale oamenilor mun­cii în înfăptuirea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială, în transpu­nerea în viaţă a obiectivelor construcţiei socialiste în cele două ţări". Au fost prezenţi şi Miu Dobrescu, preşe­dintele Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din România, şi amba­sadorul Iugoslaviei la Bucu­reşti, Boro Denkov.

METROU DEDICAT LUI 23 AUGUST
Sub titlul "Metroul - obiectiv de o deosebită însemnătate economică şi socială", România liberă anunţa că lucrările de pe magistrala a III-a avansau rapid. De la inaugurarea sa din 1979, "marele bulevard subteran al Capitalei" ajunsese, în 1989, la peste 50 de kilometri de linie dublă, ce străbăteau Bucureştiul. Vizitele dese ale secretarului general al PCR pe şantier au grăbit, cu siguranţă, lucra­rea. "Oriunde te-ai opri, indife­rent dacă este vorba despre constructorii de tuneluri sau despre cei care execută viitoarele staţii, cotidian se consemnează fapte exemplare de muncă", punctează jurnalistul.
În ritmul stabilit, magistrala va fi dată în exploatare la 23 august 1989, cu două luni mai devreme faţă de planul iniţial.

DE 40 DE ANI - TOT ÎNAINTE!
Se sărbătoreau în aprilie 40 de ani de la crearea Organizaţiei Pionierilor. De patru decenii, toţi co­piii care intrau în clasa a II-a primeau într-un cadru festiv cravata roşie. În "Epoca Ceauşescu" se fă­cuseră schimbări politice chiar şi aici. Cravata roşie se împodobise pe margine cu tricolor, ca să fie altfel decât cea sovietică, de unde fusese împrumutată. Iar pionierii aveau deja experienţă politică - fuseseră înainte "şoimi ai patriei"! Când rosteau "jură­mântul" - "Mă angajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic şi disciplinat, să cinstesc cravata roşie cu tricolor" - "aveau la bază vechime" de şoim!

CASĂ DE MODĂ PENTRU COPII
După restaurarea arhitectonică, Pasajul Villa Cross şi-a recăpătat funcţionalităţile lui comerciale tradi­ţio­nale. Noutatea primăverii 1989 a fost inaugurarea casei de modă pentru copii a Coo­perativei "Sporul". Şefa de unitate, Ana Mihaela Şută, împreună cu cinci lucrători comerciali, îndruma gustul "în materie de vestimentaţie a vârstelor cu pantaloni scurţi, cum spune «un capitol de educaţie este­tică puţin luat în seamă, deşi are un rol deosebit în dezvoltarea simţului pentru frumos, pentru ordine, pentru armonie, trăsături care se vor resimţi în întregul comportament al copiilor şi, mai târziu, ca adulţi»".
Mari şi mici aveau de ce se bucura! Nu orice părinţi vor fi venit însă la casa de modă cu micuţii lor.

FORŢA... INIŢIATIVEI CETĂŢENEŞTI
Conform Informaţiei Bucu­reştiului, Întreprinderea de Transport avea să efectueze "lucrări de insonorizare" a liniei de tramvai de pe Strada Theodor Aman. De­ci­zia a fost luată, reiese din ziar, de­oa­rece "simplul cetăţean" Constantin Bărbulescu, locatar pe acea stradă, la numărul 15, făcuse ur­mătoarea sesizare: "Înmulţindu-se numărul tramvaielor care circulă pe strada noastră, a crescut intensitatea zgomotelor. Iată mo­tivul pentru care mă adresez cu pro­punerea ca ITB să găsească re­medii menite să ducă la reducerea poluării sonore". În consecinţă, o echipă a centrului sanitaro-an­tie­pidemic efectuase mă­su­rători în zonă, confirmând numărul mare de decibeli emis de tramvaiele din zonă.

ANNA FRANK ŞI CINEMATOGRAFIA OLANDEZĂ
Pe baza relatărilor a şapte supra­vieţuitori, regizorul olandez Willy Lindwer a realizat filmul "Ultimele şapte luni ale Annei Frank". Miezul povestirii este constituit din evenimentele petrecute după întreruperea bruscă a jurnalului eroinei, o dată cu arestarea familiei Frank de către nazişti. Filmul lui Lindwer "a primit în SUA un prestigios premiu cinematografic, fiind conside­rat drept unul dintre cele mai bune documentare ale anului trecut", anunţau jurnaliştii României libere.

SCANDAL ÎN FRANŢA
Un scandal de presă izbucnit în Franţa a fost repede preluat şi în oficiosul FDUS, România liberă. Potrivit surselor, oficiali francezi dezvăluiseră recent că Parisul testase în secret, timp de 20 de ani, arme nucleare în atolul polinezian Mururoa din Ocea­nul Pacific. Prilej pentru gazetarii români de a evoca politica pacifistă a lui Nicolae Ceauşescu. "Cot la cot" cu ţările ameninţate din apropierea atolului (Australia şi Noua Zeelandă), Bucureştiul a protestat în cadrul ONU pentru "încheierea imediată a unui tratat privind interzicerea definitivă a tuturor testelor nucleare în orice mediu".