4 iunie 1989

Duminică, 4 iunie, Opera Ro­mână oferea amatorilor două spectacole, unul la matineu şi altul de la ora 18:00. La Bucureşti, participanţii la Sesiunea anuală a comunicării ştiinţifice organizată de CC al UTC ajunseseră în ultima zi de lucrări.

Judeţul Dolj dădea un nou exemplu de "alianţă a clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare", după cum spuneau documentele de partid. În limbajul obişnuit, se chema că muncitorii fuseseră scoşi să dea o mână de ajutor în agricultură.

PENTRU "DEZVOLTAREA CONŞTIINŢEI SOCIALISTE"
CC al UTC bifa încă o "manifestare", consemnată de presa centrală. Era ultima zi a Sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice, organizată la Bucureşti de CC al UTC şi Centrul de Cercetări pentru Pro­blemele Tineretului. Cercetători şi cadre didactice din învăţământul superior, tineri "din diverse domenii de activitate", consemnau ziarele - cu imprecizia specifică limbii de lemn -, au susţinut şi, teoretic, au ascultat comunicări "ştiinţifice", după cum se anunţa încă din titlul conferinţei.
Din luările de cuvânt, participanţii ar fi trebuit să reţină "aspecte privind dezvoltarea conştiinţei socialiste, revolu­ţio­nare şi patriotice a tineretului".


UTECIŞTII DE AZI, REFEGIŞTII DE MÂINE
"Uteciştii de azi, comuniştii de mâine", suna în versuri, chestiunea cu "dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului". Cu teoria se stătea bine. Dar, ca de obicei, între vorbă şi faptă era ceva drum de parcurs. Diferenţa dintre intenţie şi realitate a fost consemnată în epocă, nu de ziare ci de ... folclorul urban. "Uteciştii de azi, refegiştii de mâine", suna zicerea, în versiunea adaptată la realităţi de cârcotaşii vremurilor. Aluzie de tinerii care "alegeau libertatea", după cum s-a zis după '90, adică plecau în Occident prin diverse metode.

COT LA COT PENTRU GRÂNELE ŢĂRII
După o lungă perioadă ploioasă, vremea s-a încălzit brusc. Temperaturile ridicate au permis apariţia florei spontane pe ogoare. Dăunătoare culturilor, fireşte. Pentru bu­nul mers al lucrurilor în agricultura jude­ţului Dolj, scria presa, muncitorii şi na­ve­tiştii au fost "mobilizaţi" să dea o mână de ajutor ţăranilor cooperatori. Populaţia activă a judeţului astfel "mobilizată" şi împărţită pe grupe de lucru,  primea în grijă o suprafaţă cultivată. Misiunea "oa­menilor muncii" - să efectueze, manual, cu unelte folosite din moşi strămoşi,  până la recoltare, lucrări de întreţinere a culturilor agricole. Pe scurt, să scape culturile de buruieni. S-au evidenţiat într-ale prăşitului muncitorii şi intelectualii distribuiţi la cele şase unităţi agricole de la Şimnic. Pro­babil că restul, mai nepricepuţi la muncile câmpului, mai mult au stricat decât au dres. Dar despre asta nu s-a mai zis.

SOLIDARITĂŢI DE EPOCĂ
În ultimii ani ai regimului, scoaterea muncitorilor "din producţie", a soldaţilor de la instrucţie şi a elevilor de la ore, pentru a ajuta în agricultură, devenise obişnuinţă pretutindeni în ţară. Nu se ştie şi cu ce eficienţă. Unii au păstrat în me­morie aspectele neplăcute - trezitul dis-de-dimineaţă, orele în soare şi altele asemenea. Pentru elevi, "practica agricolă" ofe­rea prilejul de-a scăpa - motivat - de la ore, şi de-a mai gusta din roadele pământului mănos al patriei. Oricum metoda era curat constituţională, s-ar putea spune. Legea fundamentală în vigoare pe-atunci oferea "temei juridic" pentru asemenea "mobilizări" chiar în articolul 2: "În strânsă unire, clasa muncitoare - clasa conducătoare în societate - ţărănimea, intelectualiatatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, construiesc orânduirea socialistă, creând condiţiile trecerii la comunism."

MODA REVINE
Moda verii 1989 se întorcea la liniile drepte, linii "amforă" inspirate din tendinţele anilor '50-'60, linii care ur­măresc forma corpului, accentuând ten­dinţa spre feminitate şi eleganţă. Pro­porţiile s-au păstrat aceleaşi, adică se purtau fustele cu lungimi până la genunchi, sau fustele mini - care înveseleau garde­robele tinerelor. Cât despre culori, erau căutate contrastele simple alb-negru, sau culori sobre cu tente de albăstrui, violaceu şi roşu carmin.

SPRE LITORAL, "ÎN ZBOR" DE TREN
Flacăra anunţa o noutate în domeniul transportului feroviar. Pe magistrala 8, Bucureşti-Constanţa, una dintre cele mai intens circulate, intra în funcţiune primul Dispecerat pe calculator din România. Realizarea fusese posibilă prin unirea forţelor Institutului de cercetări pentru transporturi Bucureşti, a celor din dome­niul tehnicii de calcul şi de la Regionala CF Constanţa. în condiţiile de dirijare compu­terizată a traficului feroviar, trenurile rapide şi accelerate puteau circula pe anumite tronsoane cu viteze de până la 140 km pe oră. De la 15 mai începuse oficial sezonul estival. Fluxul sporit de călători înspre şi dinspre Constanţa fusese, probabil, un argument pentru ca această rută să fie prima modernizată.

UN BAL MASCAT TRAGICOMIC
La Opera Română, în matineul de duminică putea fi vizionat baletul "Coppelia" de Leo Delibes. începând cu ora 18, spectatorii fuseseră aşteptaţi la "Balul mascat" al lui Giuseppe Verdi, operă inspirată din povestea asasinării regelui Gustav al III-lea al Suediei. Din distribuţie au făcut parte Anatol Covali, Nicolae Urdăreanu, Cornelia Pop, Ruxandra Vlad şi Gerda Radler. Spectacolul a fost dirijat de Constantin Petro­vici.

FINAL DE FESTIVAL
Se termina "Primăvara cinematografiei clujene" - "un test al eficienţei muncii de educaţie prin film" la care au participat peste 4.000 de spectatori, consemna presa. În aproape 20 de zile de festival nu s-au urmărit filme, ci s-au recitat poezii şi s-au montat programe literar-muzicale în localităţile mari din judeţ. Au avut loc şi concursuri: "Cine ştie câştigă" la Cluj-Napoca, "Filmul, oglindire a devenirii noastre" la Turda, şi dialoguri cu cineaşti, scriitori şi interpreţi ai Filarmonicii de stat.