5 octombrie 1989

CEAUŞESCU A RECUNOSCUT ŞUBREZENIA ECONOMIEI SOCIALISTE
Pregătirea organizatorică a celui de al XlV-lea Congres al PCR, cel mai im­portant eveniment politic al anului 1989, a inclus şi o serie nesfârşită de şedinţe de analiză. Pornite de la nivelul organizaţiilor de bază, acestea s-au propagat, ca o undă de şoc, până la vârful ierarhiei politice a vre­mii. În primele zile ale lunii oc­tombrie, CC al PCR a organizat o cons­fătuire pe probleme econo­mi­ce, la care au participat membri şi membri supleanţi ai CC al PCR, membri ai Guvernului, şi alte cadre de ­­conducere. Această Consfătuire a fost precedată de analize privitoare la  realizarea prevederilor de plan pe luna septembrie. La final, Nicolae Ceauşescu a ţinut una dintre celebrele sale cuvântări. Contrar opiniei conform căreia el s-ar fi lăsat îm­bătat cu apă rece de rapoartele ficti­ve pe care i le băgau sub nas to­va­ră­şii cu funcţii de răspundere din apa­ra­tul central de partid şi de stat, această cuvântare arată că el avea o viziune foarte apropia­tă de realitatea economică a mo­men­­­tului.
Iată ce spunea atunci "Cel mai iubit dintre fii neamului": "În primele nouă luni, am obţinut unele realizări importante. Producţia marfă industrială a crescut cu aproape 7%, producţia netă cu 8%, iar pe septembrie cu peste 9%. Cu toate acestea, după cum ştiţi, nu s-au realizat în în­tregime prevederile planului în toate sectoarele şi sunt serioase rămâneri în urmă în unele domenii importante. Aş menţiona producţia de petrol, de cărbune şi minereuri, me­talurgia, chimia, sectoarele produ­că­toare de materii pri­-me şi materiale. Serioase ră­mâneri în urmă sunt însă şi în construcţia de maşini şi în industria uşoară, precum şi în industria alimentară". Aşadar cam peste tot. Sau oricum, în ramurile cele mai importante. În plus, Ceauşescu era conştient de importanţa exportului pentru echilibrarea balanţei financiare naţionale. "Noi importăm cele mai multe materii prime şi resurse energetice precum şi o serie de materiale, iar toate acestea se pot obţine doar cu un export corespunzător de produse, care să asigure mijloacele necesare pentru o balanţă echilibrată, pentru realizarea unui sold pozitiv, în vede­rea întăririi rezervelor valutar- financiare". La fel de lim­pede era şi vizi­unea lui asupra măreţei industrii socialiste, despre care, oficial, ni se spunea că ar fi atins cele mai înalte culmi ale progresului. "Avem în linii generale, o industrie bună, modernă. Aveam deja, însă, şi sectoare care, faţă de dezvoltarea actuală a ştiinţei şi tehnicii, au început să rămână în urmă.
Avem multe sectoare unde nu există o preocupare serioasă pentru aplicarea programelor de moderni­zare. Iar când vorbim de moderni­zare ne referim nu la măsuri ab­stracte, generale, ci la aplicarea în practică a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii".


ŞANTIER DE CREAŢIE
Cunoscutul grafician şi sculptor, Marcel Chirloagă, a prezentat, la Muzeul de Artă din Constanţa, o expoziţie cuprinzând 57 de lucrări inspirate din creaţia a doi dintre marii poeţi ai lumii: Dante şi Eminescu. "Universul eminescian este pentru mine, ca şi pentru atâţia alţi ar­tişti, o inepuizabilă sursă de inspira­ţie", a declarat artistul la deschiderea expoziţiei.


PRIMIRI OFICIALE
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia parlamentară din Republica Costa Rica, condusă de Anibal Gonzales Barrantes. Acesta a efectuat o vizită oficială la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Con­du­cătorul delegaţiei a înmânat pre­şe­dintelui României un mesaj şi a transmis un cordial salut din partea preşedintelui Republicii Costa Rica, Oscar Arias Sanchez şi a poporului cos­tarican prieten. În cursul între­ve­derii au fost relevate bunele relaţii de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, apreciindu-se că există largi posibilităţi pentru amplificarea colaborării bilaterale în domeniile economic, tehnico - ştiinţific, cultu­ral precum şi pe planul politicii internaţionale. La întâlnire a participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. A fost de faţă Elisa­beth Segurra Hernandes, însăr­ci­natul cu afaceri ad interim al Re­pu­blicii Costa Rica.


EDUCATORI AI SPIRITULUI
"Avem nevoie de noi romane, de noi poezii, de noi filme şi piese de teatru, lucrări muzicale sau de artă plastică, care să contribuie, prin înaltul lor mesaj de idei şi valoare artistică, la promovarea şi afirmarea principiilor nobile ale umanismului socialist", se afirma în "Tezele pentru Congresul al XIV-lea al PCR", document programatic aflat în dezbaterea "întregului nostru partid şi popor", pe tot parcursul anului 1989. Iar pe atunci, creşterea rolului culturii socialiste în formarea "omului nou" a fost una dintre cele mai constante preocupări a elitei politice a vremii. Iar în acest context, oamenii de cultură şi artă şi-au afirmat prin toate mijloacele posibile rolul de iniţiatori ai acestui proces. Mai mult, se considera că arta a devenit un adevărat "seismograf sensibil care înregistrează uriaşele mutaţii economico-sociale", creatorii de artă din toate domeniile străduindu-se să fie nu numai la înălţimea vremurilor noastre ci să şi răspundă, prin opere de valoare, nobilei misiuni de "edificatori ai spiritului şi moderatori ai conştiinţelor". Considerându-se continuatori ai celor mai bune tradiţii ale artei şi culturii româneşti dintotdea­una, creatorii de artă din socialism se lăudau că au înţeles această nobilă misiune, creând opere în care pre­zentul stă cu cinste alături de eroicele fapte ale trecutului. "Nu există mo­ment important din costrucţia so­cialismului şi comunismului din ţara noastră care să nu-şi fi găsit emo­ţio­nante corespondenţe în artă. În special dramaturgia ultimelor două decenii şi jumătate urmăreşte atent tot ceea ce s-a petrecut şi se petrece în viaţa noastră, cuceririle realizate de poporul nostru, şi mai ales valorile morale şi spirituale ale omului nou, împreună cu modul său de înţelegere a raporturilor dintre oa­meni şi istorie, dintre noi şi lume. Pe prim planul dramaturgiei contemporane se află eroul comunist, constructorul vieţii noi, răspunzător faţă de societate şi faţă de sine". În acest sens, în toamna anului 1989, erau menţionate piesele lui Ion Băieşu, Ion Brad, Tudor Popsescu, Radu F. Alexandru, Iosif Naghiu ori Sorana Coroamă Stanca.