x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 7 august 1989

7 august 1989

de Cristina Diac    |    07 Aug 2009   •   00:00

Ajuns la finalul misiunii, luni, 7 august, Safa Saleh Mahdi Al Falaki, ambasadorul Iraq-ului la Bucureşti, a oferit o recepţie. Supertraulerul "Pietrosul", cel mai nou vad de pescuit oceanic intrat în dotarea flotei co­merciale, naviga spre Oceanul Atlantic. Cooperativa Agricolă de Pruducţie Costineşti anunţa că zilnic tri­mi­te în magazinele judeţului 10 tone de legume şi fructe. Sub cupola generoasă a Festivalului Naţional "Cântarea României" debutau "Zilele cărţii social-politice". La Fabrica de Confecţii nr. 1 din Ulan Bator, angajaţi ai ambasadei României au povestit lucrătoa­relor despre semnificaţia zilei de 23 August. Întreprinderea de Reclamă şi Publicitate Recoop anunţa lansarea pe piaţă a unui nou joc pentru copii.


SUPERTRAULERUL "PIETROSUL" PLECA ÎN PRIMA SA CURSĂ

În preajma Zilei Marinei, supertraulerul "Pietrosul" pleca în prima sa cursă din portul Tulcea.
Nava de pescuit oceanic fusese construită la Şantierul Naval din Brăila. Echipamentele şi instalaţiile de navigaţie, precum şi mijloacele specifice de pescuit şi de prelucrare a peştelui erau de fabricaţie autoh­tonă. Ambarcaţiunea aparţinând Întreprinderii de Pescuit Oceanic Tulcea a plecat spre zona de pescuit din Oceanul Atlantic, unde la acel moment se mai aflau şi alte nave româneşti.


CURENT PENTRU ZONELE NEELECTRIFICATE DIN TIMIŞ

În aceeaşi ştire, copiind parcă structura unor bancuri, presa dădea cititorilor o veste bună şi una rea. Vestea bună era că specialiştii de la Filiala Timişoara a Centrului de Cercetare Ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente hidroenergetice Reşiţa realizaseră o turbină eoliană menită să alimenteze cu energie electrică gospodăriile răzleţe, neconectate la reţeaua energetică naţională. Vestea rea, dată indirect, era că bătălia electrificării nu fusese câştigată în totalitate şi că în România existau încă cetăţeni care nu beneficiau de avantajele curentului electric. Turbina eoliană se afla la Oficiul de gospodărire a Apelor Moraviţa, judeţul Timiş, şi avea o putere de 6 kW. Ieşit din comun era că turbina eoliană, proiectată deci să obţină curent electric folosind forţa curenţilor de aer, funcţiona şi în perioadele lipsite de vânt.


PEPENI DE COSTINEŞTI ÎN MAGAZINELE CONSTANŢEI

Localitatea Costineşti din ju­deţul Constanţa era bine cunoscută în epocă drept "staţiunea tineretului", locul unde vara se organizau felurite "manifestări cultural-artistice". La origine, Costineştiul era un sat cu ieşire la Marea Neagră. Şi, ca orice aşezare rurală, suportase procesul de "transformare socialistă a agriculturii", mai cunoscută sub numele de "colectivizare". Cooperativa Agricolă de Producţie Costineşti, spunea Cristina Spînoche, ingi­ner-şef de fermă, avea în plan să producă peste 5.000 de tone de legume. Din valorificarea lor, în visteria Cooperativei urmau să intre şase milioane de lei. La Costineşti se cultiva ardei gras pe 50 de hectare, varză de toamnă (10 hectare), pepeni (30 hectare). Zilnic, spunea pentru ziarul Do­bro­gea Nouă Cristina Spînoche, de la CAP Costineşti 10 tone de le­gu­me şi fructe luau drumul magazinelor de pe litoral.


"ZILELE CĂRŢII SOCIAL-POLITICE"
Luni, 7 august, trecută în contul Festivalului Naţional "Cântarea României", debuta acţiunea intitulată "Zilele cărţii social-politice". Programul intenţiona, cel puţin la nivel declarativ, să popularizeze apariţiile editoriale "semnificative" din domeniul ştiinţelor sociale "în întreprinderi şi instituţii, în aşezămite de cultură, învăţământ şi educaţie, în unităţi de cercetare ştiinţifică şi proiectare". Fireşte că cele mai reprezentative erau "ope­rele" semnate de Nicolae Ceau­şes­cu. Creaţiile de gen aveau să fie pre­zen­tate la scară planetară. Din vre­me, autorităţile "de partid şi de stat" croiseră un program de acti­v­i­tăţi externe în cinstea zilei de
23 Au­gust, văzut şi aprobat de Elena Ceau­şescu. Conform documen­telor de arhivă, pe toate continentele, ambasadele României aveau ca sarcină organizarea de simpo­zioa­ne, expoziţii de artă şi de carte. Luni, 7 august, despre Ziua na­ţio­nală a României s-a vorbit la Berlin, Ulan Bator, Bonn, Paris, Caracas şi Sofia. În Germania Democrată şi Bulgaria, pe lângă cuvenitele luări de cuvânt, s-a vernisat şi câte o expoziţie de artă contemporană, cuprinzând lucrări de pictură, sculptură şi grafică. Francezilor şi mongolezilor li s-au pus sub ochi şi cărţi "social-politice". La Ulan Bator, în Mongolia, despre semnificaţia zilei de 23 August s-a vorbit la o fa­brică de tricotaje construită în coo­pe­rare cu România.


OFERTA VERII LA JOCURI ŞI JUCĂRII
August - lună de vacanţă, deci un timp potrivit pentru producătorii de jocuri şi jucării autohtone să prezinte oferta. Copiilor de gră­diniţă şi şcolarilor, Gheorghe Fe­ţeanu, directorul Întreprinderii de Reclamă şi Publicitate Recoop, unitate aparţinând Centrocoop, producătoare de jocuri şi jucării purtând marca Jeco, le recomanda "Catapulta", "Cărăbuşul", "Caru­selul literelor", "Competiţie", "Co­piii căpitanului Grant", precum şi cărţile din colecţia "De ce? De ce?". Instructiv-educative, utile în pedagogia timpului liber erau, în opinia producătorului, şi jocurile de îndemânare Arco, constând în articole de construit din lemn şi din plastic. La începutul lunii, Recoop lansase pe piaţă cartea de joc "România, prima noastră navă cu aburi". Cartea conţinea macheta desfăşurată a vaporaşului fluvial care navigase pe Siret în 1858. Celor mici li se cerea să decupeze după contur şi să asambleze părţile astfel rezultate cu ace de gămălie. Pentru copiii mai mari, Recoop producea şi jocuri logice de tip Scrabble, Jocul cuvintelor, Flex, Mondial.

×