7 iulie 2009

La Bucureşti a început şedinţa Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia. S-au împlinit 19 ani de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi Uniunea Sovietică. Pretutindeni în ţară, noi succese în în­tâm­pi­narea Congresului al XIV-lea al PCR.

Bucureşti - gazda reprezentanţilor Tratatului de la Varşovia
La Bucureşti a început Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al Statelor Participante la Tratatul de la Varşovia. Pentru început, Nicolae Ceauşescu a oferit un dineu oficial în onoarea delegaţiilor prezente la consfătuire. Din partea gazdelor au participat membri şi membri supleanţi ai CPEx al CC al PCR, secretari ai CC, membri ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, alte persoane oficiale. În cadrul şedinţelor din cursul dimineţii şi după-amiezii, au luat cuvântul con­du­că­torii ţărilor participante. Gazetarii Scînteii au prezentat atent componenţa delegaţiilor, dar nu au men­ţi­o­nat nici una dintre pro­blemele puse în discuţie în cadrul convorbirilor.

La asemenea discuţii nu erau ad­mişi jurnalişti. Presa primea, la final, un comunicat comun. Erau excluse interviurile şi declaraţiile. Despre dineu, ziariştii punctează "la obiect" că "s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească".

Prietenia cu "fratele cel mare"
În aceeaşi zi se împlineau 19 ani de la semnarea ultimului Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tu­ală dintre România şi Uniunea So­vietică. Sărbătorindu-l, Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au întâlnit cu Mihail Gorbaciov, preşedintele Sovi­e­tului Suprem al URSS, şi soţia sa, Raisa Gorbaciova. "În timpul în­tre­vederii, tovarăşul Nicolae Cea­u­şes­cu şi tovarăşul Mihail Gorbaciov au ex­primat satisfacţia de a se reîntâlni şi de a avea împreună un schimb de păreri în probleme de interes co­mun", scria sec Scînteia. Au fost abordate o serie de aspecte ale relaţiilor bi­laterale, care se dezvoltă în baza în­ţe­legerilor convenite la nivel înalt, ex­primându-se hotărârea de a se ac­ţiona pentru amplificarea continuă a prieteniei şi colaborării româno-so­vietice, în interesul reciproc, al cauzei ge­nerale a socialismului, al în­ţe­le­gerii şi păcii în lume."

Victorii pentru scrima feminină
La campionatele mondiale de scrimă de la Denver, Statele Unite, la proba feminină de floretă au parti­cipat 69 de sportive. Dintre ele, în turul II, românca Georgeta Beca a câştigat grupa a 2-a, cu 5 victorii. Dintre sportivele românce s-au calificat în turul următor şi Claudia Grigorescu, Elisabeta Tufan şi Reka Lazăr.

Scorniceşti - erou între eroi
Telegramele oamenilor muncii de pe ogoare raportau încheierea re­col­tă­rii grâului şi orzului. Fruntaş între frun­taşi - judeţul Olt. Cifrele oficiale susţineau că, pe întregul judeţ, me­dia producţiei era de 8.510 kilograme la hectar, însă în unele CAP-uri şi acest record a fost depăşit. Ţăranii cooperatori, tractoriştii şi specialiştii de la CAP Scorniceşti anunţau în­che­ie­rea recol­tă­rii grâului de consum de pe întreaga suprafaţă cultivată şi obţinerea unei producţii medii de 12.683 kg la hectar, cea mai mare din istoria locurilor. şi cea mai mare din istoria ţării. De-ar fi fost măcar la jumătate, tot un record era!  

Bacăul, în revoluţie tehnico-ştiinţifică
Toate înfloreau în onoarea apro­pi­e­rii Congresului al XIV-lea! Mai cu seamă, industria. Noua revoluţie teh­nico-ştiinţifică trepida în fabricile şi uzinele Bacăului, bunăoară. "Se in-vesteşte multă inteligenţă teh­nică pentru modernizarea ins­ta­laţiilor, maşinilor şi utilajelor exis­tente, in­tro­­duc­erea unor teh­no­lo­gii noi, se construiesc din fonduri de tehnică nouă instalaţii de înal­tă productivitate, se execută lu­crări pentru creş­te­rea eficienţei în­tregii acti­vităţi eco­no­mice", anunţa presa. De la în­ce­pu­tul anului 1989, datorită mo­der­ni­ză­rilor tehnice, producţia in­dus­tr­ială suplimentară înregistrase  valori de peste 677 milioane lei. S-au evi­den­ţi­at în acest sens Com­bi­na­­tul Pe­tro­chimic Borzeşti, Întreprinderea Me­ta­­lurgică şi Combinatul de Prelucrare a Lemnului Bacău, Întreprinderea Minieră Comăneşti şi Trustul de Foraj-Ex­tracţie Moineşti.

Oraş iubit, Bucureşti!
De ce e Bucureştiul o Capitală mo­dernă? - întreabă retoric activistul de partid în domeniul presei. Ca să răspundă astfel: "Au fost construite mari cartiere şi ansambluri de locuinţe. S-au realizat metroul, a că­rui reţea va ajunge la circa 60 km, precum şi numeroase pasaje rutiere. Se află în plină desfăşurare lucrările de edificare a noului Centru politico-administrativ. La sfârşitul acestui deceniu Capitala patriei noastre va deveni o metropolă modernă, dem­nă de epoca marilor înfăptuiri revo­luţionare, demonstrând astfel forţa şi capacitatea creatoare ale unui po­por devenit pe deplin liber, stăpân pe destinele sale şi care îşi făureşte viaţa nouă, socialistă, aşa cum o doreşte el". Nimic despre demolări, mutaţii fără voie la bloc din casele lor dă­râmate... şi ce va mai urma! Căci planurile şi mai mari ameninţă Cetatea lui Bucur - visat port la Dunăre şi Marea Neagră prin amenajarea Dâmboviţei şi a Argeşului şi rea­li­za­rea unui canal navigabil.

Miticisme
Cică ziariştii Mihai Caranfil şi Gheor­ghe Ioniţă ar fi surprins ur­mătorul dialog între doi bucureşteni get-beget:

"- În ultimii zece ani am cumpărat trei hărţi ale Bucureştiului şi una câte una s-au perimat: vrei să mergi într-un vechi cartier, te uiţi pe hartă, îţi alegi traseul, dar când ajungi acolo cartierul ba nu este sau e cu totul altul sau te trezeşti într-un şantier...

- Nu te mai lua după hărţi, în­treabă-i pe taximetrişti".

Morala autorilor: "Ar fi putut părea un mic necaz. Dar nu era. Bucu­reş­teanul în cauză vorbea zâmbind, erau în tonul şi pe chipul lui o voie bună, o formă disimulată de admiraţie pentru ceea ce se întâmplă acum în Capitala României".