Încă de la primele ore ale dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat mai multe pieţe şi complexuri agroalimentare, precum şi alte unităţi comerciale şi alimentare din Capitală, unde a fost examinat modul în care se desfăşura aprovizionarea populaţiei. În pieţele Dorobanţi, Floreasca, Obor, Unirii, dar şi în mai multe magazine alimentare, unde mii de bucureşteni erau prezenţi pentru cumpărături.
VIZITĂ LA NIVEL ÎNALT ÎN PIEŢE
În toate unităţile, cetăţenii Capitalei şi-au manifestat spontan satisfacţia de a se întâlni cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia i-au exprimat respectul şi preţuirea lor pentru grija şi preocuparea faţă de tot ceea ce poate asigura oamenilor o viaţă demnă, un nivel de trai corespunzător. Secretarul general a apreciat că nu toate unităţile comerciale erau bine întreţinute şi îngrijite, deşi unele erau amplasate în construcţii noi, moderne şi dispuneau de instalaţii şi dotări costisitoare, şi că nu peste tot se manifesta grijă pentru ordine şi curăţenie, care sunt totuşi strict necesare în acest domeniu.
PRODUCŢII-RECORD
Încheierea recoltării culturilor de toamnă a oferit ocazia raportării unor mari depăşiri de plan şi producţii-record. Astfel, la cartofi de toamnă, judeţul Covasna a realizat o producţie medie de 85.000 kg la hectar. Pe aproape au fost şi judeţele Harghita, cu 84.600 kg la hectar, Suceava, cu 82.200 kg la hectar, şi Bistriţa Năsăud, cu 81.500 kg la hectar. Producţii-record s-au înregistrat şi la culturile de soia: judeţul Timiş a raportat recolte de 6.205 kg la hectar, iar judeţul Dolj - 6.200 kg la hectar. În schimb, judeţul Dolj a devenit "campionul" la producţia de ceapă: 72.200 kg la hectar.
MINERII DIN DOBROGEA RAPORTEAZĂ
Oamenii muncii din cadrul Întreprinderii Miniere "Dobrogea", cu raza de activitate în judeţele Constanţa şi Tulcea, raportează atingerea nivelului de producţie pentru patru ani din actualul cincinal. Îndeplinirea în avans a prevederilor planului a fost posibilă ca urmare a transpunerii în practică a unui mare număr de măsuri cuprinse în programul de modernizare a fluxurilor productive, mai bunei organizări a muncii şi a utilizării la parametrii înalţi de eficienţă economică, a utilajelor din dotare. Din exploatările miniere Corbu, Adamclisi, Hârşova, Basarabi din judeţul Constanţa, precum şi cele de la Mahmudia, Somova, Altân Tepe, din judeţul Tulcea, au fost livrate suplimentar unităţilor prelucrătoare 520.000 tone calcar siderurgic, 28.000 tone de dolomită magnezitică, însemnate cantităţi de argilă caolinoasă, bentonită cuarţitică, precum şi minereuri neferoase.
PATRU ANI ÎN TREI ANI ŞI ZECE LUNI
Celebra formulă "cincinalul în patru ani şi jumătate" a căpătat tot felul de subdiviziuni, care mai de care mai fanteziste. Colectivele de muncă din unităţile industriale ale oraşului Brad din judeţul Hunedoara au raportat împlinirea cu o lună înainte a planului de producţie-marfă pe trei ani şi zece luni. Avansul de timp câştigat le dă hunedorenilor posibilitatea ca până la 31 octombrie să realizeze suplimentar o producţie-marfă de circa 100 milioane de lei, concretizată în importante cantităţi de minereuri complexe şi cuprifere, cărbune brun, utilaje tehnologice pentru minerit, dar şi pentru industria confecţiilor textile destinată atât beneficiarilor interni, cât şi celor de peste hotare.
DEPĂŞIRI DE PLAN LA EXPORT
Colectivele muncitoreşti aparţinând celor 119 unităţi economice din judeţul Argeş, care şi-au depăşit sarcinile de plan pentru perioada parcursă deja din anul 1989 la producţia destinată exportului, au realizat şi au pus la dispoziţia beneficiarilor externi un volum suplimentar de bunuri materiale în valoare de peste 200 milioane de lei. La obţinerea acestui succes au contribuit oamenii muncii de la Întreprinderea de Motoare, Întreprinderea "Textila" Piteşti, Întreprinderea de produse Electronice şi Electrotehnice "Electroargeş", din Curtea de Argeş, precum şi cei din cadrul Uniunii Judeţene a Cooperativelor Meşteşugăreşti.
BIROCRAŢII ÎN PRODUCŢIE!
La Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu- Severin au avut loc dezbateri şi dări de seamă de analiză privitoare la îmbunătăţirea întregii activităţi de producţie. Ocazie cu care s-au şi prezentat o serie de propuneri concrete. În cadrul dezbaterilor de la Organizaţia de Partid nr. 9 din Secţia a II-a s-a pus accent pe problema resurselor materiale refolosibile, valorificarea lor deplină în producţie, insistându-se pe reducerea grabnică şi chiar a eliminării oricărei forme de risipă. Asta cu atât mai mult cu cât acolo se utilizează anual zeci de mii de tone de metal, întreprinderea fiind unul dintre cei mai mari consumatori din ţară. Măsurile propuse au acoperit o gamă largă de soluţii, de la amplasarea în fiecare loc de muncă a unor containere unde să fie colectate cele mai mici bucăţi de metal rămase de pe urma proceselor tehnologice, până la realizarea unor magazii speciale în care să fie depozitate şi luate în evidenţă, pe dimensiuni, orice bucăţi cât de mici de material. Petre Nicoară a afirmat atunci: "Suntem comunişti cu multă experienţă şi putem să ne preocupăm mai mult de încadrarea în normele de consum şi să coborâm chiar şi sub ele. Este nevoie doar de creşterea răspunderii fiecăruia dintre noi spre a putea economisi cât mai mult metal care se produce cu mari eforturi materiale". Iar Angela Cupă a venit cu o soluţie chiar şi mai radicală: "Membrii departamentului financiar contabil să iasă cel puţin două-trei zile din birouri, să vină în secţii şi să analizeze la faţa locului situaţia exactă a consumurilor, să formuleze observaţii şi să vegheze la respectarea normelor de consum şi de stocare".