x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

8 octombrie 1989

0
Autor: Vasile Surcel 08 Oct 2009 - 00:00
Încă de la primele ore ale dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat mai multe pieţe şi comple­xuri agroalimentare, precum şi alte unităţi comerciale şi alimentare din Capitală, unde a fost examinat modul în care se desfăşura apro­vizionarea populaţiei. În pieţele Dorobanţi, Floreasca, Obor, Unirii, dar şi în mai multe magazine alimentare, unde mii de bucureşteni erau prezenţi pentru cumpărături.


VIZITĂ LA NIVEL ÎNALT ÎN PIEŢE
În toate unităţile, cetăţenii Capitalei şi-au manifestat spontan satisfacţia de a se întâlni cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia i-au exprimat respectul şi preţuirea lor pentru grija şi preocuparea faţă de tot ceea ce poate asigura oamenilor o viaţă demnă, un nivel de trai corespunzător. Secretarul general a apreciat că nu toate unităţile comerciale erau bine întreţinute şi îngrijite, deşi unele erau amplasate în construcţii noi, moderne şi dispuneau de instalaţii şi dotări costisitoare, şi că nu peste tot se manifesta grijă pentru ordine şi curăţenie, care sunt totuşi strict necesare în acest domeniu.


PRODUCŢII-RECORD
Încheierea recoltării culturilor de toamnă a oferit ocazia raportării unor mari depăşiri de plan şi producţii-record. Astfel, la cartofi de toamnă, judeţul Covasna a realizat o producţie medie de 85.000 kg la hectar. Pe aproape au fost şi judeţele Harghita, cu 84.600 kg la hectar, Suceava, cu 82.200 kg la hectar, şi Bistriţa Năsăud, cu 81.500 kg la hectar. Producţii-record s-au înregistrat şi la  culturile de soia: judeţul Timiş a raportat recolte de 6.205 kg la hectar, iar judeţul Dolj - 6.200 kg la hectar. În schimb, judeţul Dolj a devenit "campionul" la producţia de ceapă: 72.200 kg la hectar.


MINERII DIN DOBROGEA RAPORTEAZĂ
Oamenii muncii din cadrul Întreprinderii Miniere "Dobrogea", cu raza de activitate în judeţele Constanţa şi Tulcea, raportează atingerea nivelului de producţie pentru patru ani din actualul cincinal. În­de­plinirea în avans a prevederilor pla­­nului a fost posibilă ca urmare a transpunerii în practică a unui mare număr de măsuri cuprinse în programul de modernizare a fluxurilor productive, mai bunei organizări a muncii şi a utilizării la parametrii înalţi de eficienţă economică, a utilajelor din dotare. Din exploatările miniere Corbu, Adamclisi, Hârşova, Basarabi din judeţul Constanţa, precum şi cele de la Mahmudia, Somova, Altân Tepe, din judeţul Tulcea, au fost livrate suplimentar unităţilor prelucrătoare 520.000 tone calcar siderurgic, 28.000 tone de dolomită magnezitică, însemnate cantităţi de argilă caolinoasă, bentonită cuarţi­tică, precum şi minereuri neferoase.


PATRU ANI ÎN TREI ANI ŞI ZECE LUNI

Celebra formulă "cincinalul în patru ani şi jumătate" a căpătat tot felul de subdiviziuni, care mai de care mai fanteziste. Colectivele de muncă din unităţile industriale ale oraşului Brad din judeţul Hunedoara au raportat îm­pli­nirea cu o lună înainte a planului de producţie-marfă pe trei ani şi zece luni. Avansul de timp câştigat le dă hunedorenilor posibilitatea ca până la 31 octombrie să realizeze suplimentar o producţie-marfă de circa 100 mi­lioane de lei, con­cretizată în importante cantităţi de m­i­ne­reuri complexe şi cuprifere, cărbune brun, utilaje tehnologice pentru minerit, dar şi pentru industria confecţiilor textile destinată atât beneficiarilor interni, cât şi celor de peste hotare.


DEPĂŞIRI DE PLAN LA EXPORT

Colectivele muncitoreşti aparţi­nând celor 119 unităţi economice din ju­­deţul Argeş, care şi-au depăşit sar­cinile de plan pentru perioada parcursă deja din anul 1989 la producţia destinată exportului, au rea­lizat şi au pus la dispoziţia beneficiarilor ex­terni un volum suplimentar de bu­nuri materiale în valoare de peste 200 milioane de lei. La obţi­nerea acestui succes au contri­buit oamenii muncii de la Întreprin­de­rea de Mo­toare, Întreprinderea "Textila" Pi­teşti, Întreprinderea de pro­du­se Elec­tronice şi Electrotehnice "Electroargeş", din Curtea de Argeş, pre­­cum şi cei din cadrul Uniunii Ju­de­­ţe­ne a Cooperativelor Meş­te­şu­gă­reşti.


BIROCRAŢII ÎN PRODUCŢIE!
La Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu- Severin au avut loc dezbateri şi dări de seamă de ana­liză privitoare la îmbunătăţirea întregii activităţi de producţie. Ocazie cu care s-au şi prezentat o serie de propuneri concrete. În cadrul dezbaterilor de la Organizaţia de Partid nr. 9 din Secţia a II-a s-a pus accent pe problema re­sur­selor materiale refolosibile, valorificarea lor deplină în producţie, insistându-se pe reducerea gra­b­nică şi chiar a eliminării oricărei forme de risipă. Asta cu atât mai mult cu cât acolo se utilizează anual zeci de mii de tone de metal, întreprinderea fiind unul dintre cei mai mari consumatori din ţară. Măsurile propuse au acoperit o gamă largă de soluţii, de la am­plasarea în fiecare loc de muncă a unor containere unde să fie colectate cele mai mici bucăţi de metal rămase de pe urma proceselor tehnologice, până la realizarea unor magazii speciale în care să fie depozitate şi luate în evidenţă, pe dimensiuni, orice bucăţi cât de mici de material. Petre Nicoară a afirmat atunci: "Suntem comunişti cu multă experienţă şi putem să ne preocupăm mai mult de înca­drarea în normele de consum şi să coborâm chiar şi sub ele. Este ne­voie doar de creşterea răspunderii fiecăruia dintre noi spre a putea economisi cât mai mult metal care se produce cu mari eforturi ma­teriale". Iar Angela Cupă a venit cu o soluţie chiar şi mai radicală: "Membrii departamentului financiar contabil să iasă cel puţin două-trei zile din birouri, să vină în secţii şi să analizeze la faţa locului situa­ţia exactă a consumurilor, să formuleze observaţii şi să vegheze la respectarea normelor de consum şi de stocare".

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de