x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 9 mai 1989

9 mai 1989

de Lavinia Betea    |    09 Mai 2009   •   00:00

S-au împlinit 112 ani de la proclamarea in­de­pen­denţei României faţă de Imperiul Otoman şi 44 de ani de la semnarea capitulării Germaniei în faţa URSS. În timp ce naviga pe Marea Roşie, nava-mi­ne­ralier Bechet a salvat 12 marinari yemeniţi. Românii făceau speculă şi cu plante medicinale. La Dalles, artă militantă.



ZIUA INDEPENDENŢEI, ZIUA VICTORIEI
1877 - 1945 - 1989 sunt axele temporale din construcţia articolelor de fond publicate în acea zi. La 9 mai 1877, România şi-a proclamat independenţa de stat. 9 mai 1945, când Germania a semnat a doua oară capitularea în faţa reprezentanţilor Uniunii Sovie­tice, este considerat a fi în Ro­mânia sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Iar prezentul lui 1989 era încununarea oricărui eveniment cu semnificaţii pozitive din trecut.
Nici un nume, cu excepţia celui de Ceauşescu, nu era citat cu referire la 1877 sau 1945!

ROMÂNIA - A PATRA FORŢĂ A COALIŢIEI ANTIHITLERISTE
În cinstea "Zilei victoriei împotriva fascismului", am­ba­sadorul URSS la Bucureşti E.M. Tiajelnikov  oferise o re­cepţie. Cu acelaşi prilej au fost depuse coroane de flori la Mo­numentul Eroilor Luptei pentru Li­bertatea Poporului şi a Patriei, Monumentul Eroilor Patriei şi Monumentul Eroilor Sovietici din Bucureşti.
Şi la Cimitirul din Tâncăbeşti al milita­rilor britanici căzuţi în al doilea război mondial se depuseseră coroane de flori. Dintre personalităţile prezente la solemnitate au fost amintiţi Gheorghe Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului de stat, Lina Ciobanu, viceprim-ministru al Guvernului, şi însărcinatul cu afaceri ad-interim al Marii Britanii la Bucureşti, Alan R. Clark.
Statutul de ţară învinsă conferit Ro­mâniei de Conferinţa de Pace de la Paris (1946) trecea sub tăcere. Sub raportul corectitudinii politice a momentului, ţara era prezentată "a patra forţă a coaliţiei antihi­tleriste". Adică, alături de Aliaţi, se sub­în­ţelegea... ţară învingătoare.

MISS PORŢELAN
Fabrica "Porţelanul" din Alba Iulia era una model: exporta produse în 27 de ţări, fusese distinsă de opt ori cu "Ordinul Muncii" şi de trei ori cu titlul de "Erou al Muncii Socialiste". Colectivul de muncă al unei asemenea întreprinderi nu putea fi altfel decât cu iniţiative. Printre care şi Concursul "Miss Porţelan" - câştigat în 1989 de Alina Romcea de la CTC, iar în 1988 de Monica Stan, decoratoare la atelierul de creaţie.
Nici măcar într-o asemenea competiţie însă, fetele nu se recomandau singure. Ci la propunerea organizaţiei UTC. Iar frumuseţea lor era certificată prin rezultate în muncă, comportare demnă în familie şi societate. Şi nu în cele din urmă contau aptitudinile artistice, căci probele de talent şi cultură generală atârnau greu la o Miss "muncă, tinereţe şi frumuseţe".   

SPECULĂ CU PLANTE MEDICINALE
"Din natură adunate, pentru om cu sănătate" e titlul unui articol publicat în revista Flacăra la rubrica "Inteligenţa românească în acţiune". Documentarea s-a făcut la "Plafar" Cluj Napoca, firma numă­rul I a fitoterapiei româneşti. 110 centre de achiziţii procurau atunci ierburile de leac pentru "Plafarul" clujean. "Plafarul" fie le livra fabricilor de medicamente, fie le punea în vânzare sub formă de ceaiuri.
Pentru a-şi mulţumi clienţii tot mai numeroşi, clujenii înfiinţaseră chiar o secţie unicat în ţară - comerţul prin coletărie. De care abuzau unii. "Sunt «vânzătorii ambulanţi» de prin pieţe, de fapt speculanţii care le revând cu zeci de ori preţul real", se plângea directorul firmei.

MADONNA ŞI MICHAEL JACKSON
La sfârşitul anului, Michael Jackson spera să dea lovitura prin dublul LP cu toate succesele sale de la începutul carierei încoace. După o pauză de un an, revenise şi Madonna, stârnind cu videoclipul "Like a Prayer" un nou scandal. Chiar dacă radioul şi televiziunea română nu cumpăraseră niciodată dreptul de difuzare pentru asemenea cântăreţi, românii erau la curent cu asemenea noutăţi muzicale. Le difuzau posesorii de video-uri.

PRESTIGIUL OBLIGĂ
"Omagiu fierbinte" jubileului primului 1 Mai sărbătorit oficial în România au adus şi plasticienii. În expoziţia deschisă la Sălile Dalles, lucrările admise nu puteau fi militante. Şi cum altfel puteau fi probate militantismul, patriotismul şi angajarea decât prin înfăţişarea chipurilor luminoase ale To­varăşului şi Tovarăşei? Cei mai severi cu propria imagine dintre artişti recurgeau la "trucul" cu "frumuseţile şi realizările noi ale patriei".
Astfel, Marina Preutu avea prilejul să consemneze în cronica plastică a Scînteii sub titlul "Mesajul artei militante" numele tutu­ror artiştilor cu funcţii în Uniunea Artiştilor Plastici, cu expoziţii în străinătate şi lucrări achiziţionate de muzee ori instituţii cultu­rale şi politice.

URGENŢE ÎN AGRICULTURĂ
În agricultură nu-i timp de sărbători. Conform Scînteii, lozincile mobilizatoare ale acelei etape din campania de primăvară au fost: Întreţinerea culturilor în timpul optim!; Atenţie sporită calităţii culturilor!; Intense acţiuni pentru strângerea furajelor!; Amplă mobilizare de forţe în toate sectoarele!
Restul - "locuri, oameni şi fapte"... în vorbe ca la Scînteia!

FAPTĂ BUNĂ PE MAREA ROŞIE
În timp ce venea din India, navigând pe Ma­rea Roşie, nava-mineralier Bechet, co­man­dată de Marcel Zărea, salvase, în condiţii de furtună, 12 marinari yemeniţi. Echipajul vasului pescăresc "Numa al Nassr" se afla într-o avansată stare de epuizare, după o derivă de 20 de zile, cu pro­viziile de apă ter­mi­nate şi ambarcaţiunea defectă. După pri­me­le îngrijiri, marinarii au fost debarcaţi în ra­da Portului Hodeidah, spre bucuria familiilor.  

×