Jurnalul zilei: 10 februarie 1989

Cheia interviului ● Fără odihnă ● Egal cu mai-marii lumii ● Parcări şi flori ● "Circurile foamei"

Românii aflau ce declarase Ceauşescu într-un interviu acordat unui ziar finlandez. Documentele Secţiei de Propagandă şi Agitaţie dezvăluie astăzi cum erau "aranjate" ieşirile liderului de la Bucureşti în presa internaţională. Bu­cu­reş­tenii aveau însă griji mai "terestre": parcarea subterană de la Universitate, florile ofilite, cefe­riştii hoţi.

Cheia interviului
Cu o întârziere de nouă zile, presa de la Bucureşti publica interviul acor­dat de Ceauşescu ziarului fin­lan­dez "Kansan Uutiest". Citindu-l, nu afli nimic nou. Documentele Secţiei de Propagandă şi Agi­taţie a Co­mitetului Central arată astăzi cer­cetătorilor de arhivă procedura in­ter­viurilor date de şeful sta­tului ro­mân. Nu din motive de... spa­ţiu, doar era vorba de Ceauşescu! Pen­tru un cu­vânt "nelalocul" lui, în­­trea­­ga pa­ginaţie a ziarului se schimba chiar şi în tipografie. Activiştii Secţiei res­pon­sabile cu presa aveau de lucru mult după întrevederea pro­priu-zisă dintre Ceauşescu şi zia­ris­tul străin. Întâi aşteptau ca interviul să apară în publicaţia ce-l solici­ta­­se.
Apoi intrau în scenă traducătorii, oficiali şi activişti ai Secţiei. Comparau sârguincios textul de la Bucureşti cu zia­rul: ce-a spus Ceauşescu, ce s-a tăiat, ce s-a reformulat, eventual ce s-a adăugat. Începea apoi "cosmetiza­­rea" interviului, cu eliminarea pa­sa­jel­or interzise românilor. Se tăiau, de re­gulă, referirile la viaţa privată a con­du­­cătorului, răspunsurile crezute a nu fi pe placul ambasadorului sovie­tic la Bucureşti, anumite referiri la drep­turilor omului, situaţia mi­no­ri­tă­ţi­lor, demolări, sistematizarea satelor. Adică exact ce interesa presa occidentală în 1989. În varianta românească, răs­punsurile lui Ceauşescu ajungea să su­ne ca textele cuvântărilor din ple­na­re.

Fără odihnă
Aşa şi voia Ceauşescu să apară po­porului spre binele şi fericirea căruia "depunea activitate"! A primit delegaţia cehoslovacă sosită în România încă de luni, apoi a discutat cu adjunctul ministrului afacerilor Externe din Iran, scrie Scînteia. Oaspetele s-a întâlnit în cursul aceleiaşi zile şi cu Ştefan Andrei, prim-vice premier al Guvernului. Andrei a făcut rapid trecerea de la iranian spre un american, Robert Robertson, vicepreşedinte al Organizaţiei oamenilor de afaceri americani pentru comerţul exterior.

Egal cu mai-marii lumii
Presa de la Bucureşti publica şi două telegrame, trimise lui Ceauşescu de şefii coloşilor lumii – Statele Unite ale Americii şi URSS. Din aceeaşi pagină a Scînteii, din stânga i se adresa Gorbaciov, din dreapta George Bush. Gorbaciov mulţumea oficia­lităţilor şi poporului român pentru solidaritatea arătată cu victimele cutremurului de pământ din Armenia şi pentru ajutorul acordat. Bush mulţumea, după protocol, pentru urările primite cu prilejul instalării la Casa Albă. Cititorii Scînteii trebuiau să înţeleagă însă că Nicolae era la fel de "stimat şi iubit" şi în SUA, şi-n URSS, de vreme ce înşişi şefii de stat i se adresau cu mulţumiri.

Parcări şi flori
În 1989, parcarea subterană de la Universitate era administrată de întreprinderea Ciclop, din bulevardul Magheru. Utilizatorii spaţiului rămas până astăzi o raritate în Capitală, erau supăraţi pe conducerea hotelului Intercontinental: maşinile aflate în serviciul hotelului blocau zi şi noapte accesul dinspre strada Batiştei. Maşini de mare capacitate staţionează vreme îndelungată, nejustificat de mult, în dreptul intrării în parcare, reclamau bucureştenii. Alte motive de ne­mul­­-
ţ­u­mire – comerţul cu flori. Mânuitorii gingaşelor plante, se plângea Cristina Du­mitrescu, vând buchete gata fă­cute. Cumpărătorul este împiedicat să aleagă câte şi ce fire vrea, iar preţul era pe buchet, nu pe fir. Combinaţia de fire şi culori era pe gustul vânzătorului, nu al plătitorului. După multe ore în celofan, se vând gata ofilite.

"Circurile foamei"
În planul de extindere şi moder­nizare a reţelei comerciale din 1989 erau prevăzute lucrări de extindere la Magazinul Unirea, cel mai mare "universal" din ţară. Se construiau noi "complexe agroalimentare" în car­tie­re­le Dudeşti, Lujerului, Timpuri Noi şi Ra­hova. N-au mai apucat "fin­al­iz­a­rea". Despre ele, Cornel Nicoda, vice­preşedinte al Comitetului Executiv al Comitetului Municipal Bucureşti declara în februarie 1989 că vor contribui la mai buna aprovizionare a locuitorilor din zonă cu produse alimentare, fructe şi legume, preparate culinare şi produse de patiserie. În limba bucureşteanului, se numea "circul foamei", aluzie şi la mega-construcţii, şi la contextul socio-politic.