Jurnalul zilei: 28 ianuarie

În dimineaţa zilei, locuitorii ora­şelor din apropierea Bucureştiului au pornit-o, ca de obicei în ultimii ani, spre Capitală. Nu pentru a contempla măreţele realizări ale "Epocii de Aur", ci pentru a face aprovizionarea pe o săptămână. La Bucureşti mâncarea se mai dădea fără "raţie".

"Omagiu fierbinte"
În inima Bucureştiului, la Sala Dal­les, s-a desfăşurat expoziţia de carte şi artă plastică "Strâns uniţi sub trico­lor", dedicată aniversării zilei de naş­te­re a lui Nicolae Ceau­şescu. La loc de cinste s-au aflat, desigur, bestseller-urile "Tova­ră­şului" şi nume­roasele sale bio­grafii scrise la co­mandă de autori din toate ţările lu­mii. Alături de volumele "lui", au fost expuse "ope­rele" chimistei de "renu­me mondial". O altă "atrac­ţie" a ver­ni­sa­jului a fost colţul dedicat special tinereţii revoluţionare a perechii prezidenţiale. În picturile lor, Eugen Palade, Corneliu Ionescu şi Doru Ro­taru au evocat şi ei "anii ilegalităţii". Pe pânză sau în bronz, cu pe­ne­lul sau cu dalta, au adus un "fier­binte oma­giu" sărbătoritului şi alţi artişti mai mult sau mai puţin consacraţi: Sabin Bălaşa, Vladimir Setran, Su­zana Fân­tânaru, Eftimie Modilcă, Ion Biţan, Iulia Hă­lău­cescu. "De­mons­tra­ţie pen­tru pace", "Republica", "Cân­tec pen­tru ţară", "O nouă platformă in­dustrială", "Midia-Năvodari", "Hala de montaj", "Vremea se­cerişului", "Pe­trolul" şi "Şantierul Ca­na­lului Du­nă­re-Marea Nea­gră" au fost doar câ­teva dintre titlurile creaţiilor reali­zate în maniera "realismului socialist".    

"Raţia" în Brăila
Aceleaşi amintiri îi bântuie şi pe brăileni. Pentru locuitorii oraşului de la Dunăre, raţia părea generoasă! Cuprindea între două şi cinci ouă pe lună, 650 gr de pâine zilnic de persoană, 750 de grame de făină, 750 ml de ulei, un kilogram de mălai şi unul de zahăr lunar. Pentru produsele exotice precum portocalele şi bana­nele nu exista vreo cotă, dar nici şanse de a "prinde" ceva. Funcţiona şi aici sistemul cozii, care mobiliza resursele umane ale întregii familii. Pe rând, bunici, copii şi părinţi aşteptau să ajungă în faţă, de cele mai multe ori fără noroc, căci stocul limi­tat se epuiza când nici nu te-aşteptai.

"Trenul foamei"
Dar "omul nou", creaţie a societăţii multilateral-dezvoltate, nu se hrănea doar cu artă. Oamenii aveau alte griji, principala ţintă a sfârşitului de săptă­mână fiind aprovizionarea. La sfârşit de săptămână, goana du­pă mâncare anima străzile pustiite de gerul pătrunzător. Spre Bucureşti s-au îndreptat de dimineaţă şi locui­tori din alte oraşe apropiate. În jurul orei 11:00, braşovenii au urcat în acceleratul de Bucureşti, botezat cu amară ironie "trenul foamei". "Anii 1987-1989 au fost groaznici, îşi amin­teşte Etelka Babeş, soţia martirului Victor Babeş, care s-a sinucis în 1987 din solidaritate cu greva muncitorilor braşoveni de la Steagul Roşu. Era lupta asta să faci rost de mân­care! Noi veneam de multe ori să luăm mâncare din Bucureşti. Dar spre sfârşit ne cereau buletinele şi, dacă nu erau de Bucureşti, nu ne dădeau nimic. Stăteam cu 7 grade în cameră, nu aveai curent între anumite ore."  

Teatru politic
A început o nouă ediţie Cântarea României, adevărat maraton artistic. În oraşul Petroşani, au concurat piese de teatru pentru copii şi adulţi. La ultima secţiune, criticii au preferat piese cu tematică politică. Cum a fost "Chemarea" lui Cristian Muntea­nu, cu acţiune ce se petrecea în preajma lui 23 August. Şi tema vieţii noi a minerilor era o reţetă de succes! O dovedea piesa "Prospectorii". "Piesa cu pupeze" de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Mihai Sandu, era însă criticată. "Textul dificil" constituia, se pare, un obstacol.

Ştefan Guşă, deputat
Conform Decretului Consiliului de Stat nr. 384 din 19 decembrie 1988, în Cancelaria CC al PCR s-au stabilit deputaţii care urmau să suplinească locurile vacante din Marea Adunare Naţională. Candidaţii propuşi din partea Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste nu erau nişte necunoscuţi. Primul pe listă a fost Irimie Catargiu, ministrul Minelor, propus pentru Circumscripţia electorală nr. 6 Petroşani (jud. Hunedoara). Cel de-al doilea era generalul-maior Ştefan Guşă, primadjunctul ministrului Apărării Naţionale şi şef al Marelui Stat Major, pentru Circumscripţia electorală nr. 35, Măgu­rele, din Municipiul Bucureşti. Din arhivele cancelariei de partid aflăm date despre decizia de propunere şi numire a celor doi, nu şi despre jocurile de culise ce le-au precedat. Despre Ştefan Guşă, generalul care, peste nici un an, a jucat un rol important în înlăturarea "perechii prezidenţiale", aflăm din aceleaşi surse că era membru al PCR din 1962, cu funcţii de conducere de 12 ani.

Retrorevelionul
Pentru cei care au lucrat la cum­păna dintre ani sau doar căutau un nou prilej de distracţie, hotelul "Carpaţi" din staţiunea Turia (jud. Covasna) a oferit şansa unui Retro­revelion. Pentru cei interesaţi, timp de două zile, OJT, organizatorul eveni­mentului punea la bătaie 200 de locuri. Clienţi au fost fără-ndoială!