Jurnalul zilei – 7 ianuarie 1989

A fost o zi obişnuită de lucru. Şi sărbătoare cu cruce roşie în calendarul ortodox – soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Ţara e plină de Ioane şi Ioni. Presa n-a scris însă decât de Elena Ceauşescu şi aniversarea ei. 

ADI
De ziua Elenei Ceauşescu, fenomene naturale precum naşterea ori moartea au fost neantizate! Nimeni n-a avut voie să anunţe aniversarea ori moartea unui apropiat. Din mica publicitate au fost scoase la 7 ianuarie aceste ru­brici. Reiese, după răsfoirea ziarelor, că ţara stă cu ochii aţintiţi asupra unicei femei "academician, doctor, ingi­ner", "om politic de nivel mondial", "soţie şi mamă exemplară". După citatele reproduse de presă, toată planeta se minunează de această culme a omului nou, multila­teral şi desăvârşit dezvoltat.
CPEx-ul, condus de soţ, i-a adresat o scrisoare de feli­citare şi printr-o "hotărâre-decret" i-a făcut cadou titlul de "Erou al Republicii Socialiste România". A cuvântat şi ea. Şi a primit în mii de mesaje "urarea fierbinte a între­gului popor". Oamenii râd pe ascuns de situaţie, căci nimeni din "popor" nu e-n asentimentul expeditorului. Când vorbesc despre ea îi spun ADI.
Un nume mic, abreviat din  titlurile "academician, doctor, inginer", obligatorii în discursul public.

Noi angajamente şi sarcini
Cascada sarcinilor şi angajamen­telor curgea neîntrerupt, alimentată de "indicaţiile" şi iniţiativele patronului României – secretarul general Nicolae Ceauşescu. Noi angajamente, anunţă presa, datorită iniţiativei lui de a fi fost organizate, cu o zi înainte, dezbateri la nivel naţional cu cadrele din conducerile centrale ale unităţilor industriale centrale, ale institutelor de cercetare etc. În "noua democraţie muncitorească" – ce se pretindea a fi fost instituită tot de Ceauşescu –, după încheierea dezbaterilor s-a ţinut o consfătuire de lucru cu toate cadrele din ministere şi unităţi centrale prezente la dezbateri. Publicităţii n-a fost dată stenograma "consfătuirii" din  sediul Comitetului Central al PCR, ci doar angajamentele asumate, în urma ei, de oamenii muncii.

Nume la modă – Ioana
Sărbătoarea creştină a învăluit cald familiile şi prietenii care şi-au săr­bă­torit apropiaţii cu nume de Ion, Ionică, Ionel, Ioana ori Ionela. Public nu s-a spus nimic despre ziua de nume a mii de români. Cum să cultivi "supersti­ţii", sfinţi şi proroci?! Şi orăşenii tineri aveau multe petreceri. După genera­ţia Svetlanelor de după război, naţio­nal-comunismul  încurajase tendinţa numelor tradiţionale. Pentru botezul băieţilor s-au ales voievozii - Rareş, Vlad, Mircea, Bogdan. Pentru fetiţe însă, Ioana fusese prenumele prefe­rat. De la Ioanele – copile de scriitori, profesori şi doctori – s-au inspirat şi ceilalţi. În ‘89, o mulţime de Ioane sărbătoreau şi majoratul.

Supliment la film     
La Cinema Patria din Bucureşti a rulat lungmetrajul românesc "Un oaspete la cină". Filme româneşti au fost prezentate, în proporţie de 70%,  în toate cinematografele din ţară.  Erau de câţiva ani în vigoare directive­lor de promovare a culturii naţional­e şi implicit de reducere, dacă nu elimi­nare totală, a importurilor. În săptă­mâ­na cu aniversarea Elenei Ceau­şescu, în cinematografele de elită filmul artistic avea şi supliment. Înaintea lui s-a proiectat documentarul "ştiinţa, învăţământul, cultura – factori de progres şi civilizaţie". Spectatorii aflau şi pe această cale că, fără "contribuţia creatoare" a Elenei Ceau­şes­cu, aproape că n-ar mai fi fost învă­ţământ, cultură şi ştiinţă în România.

Miliţia, la datorie!
A fost ultimul sfârşit de săptămână al vacanţei de iarnă pentru elevi şi studenţi. În sate, liceenii şi studenţii care plecau duminică spre şcolile de la oraş au făcut baluri. Chiar dacă stau de ani prin cămine şi internate, în vacanţele de-acasă nu se accepta emanciparea fetelor de-a petrece noaptea fără părinţi. Avantajul balului dintr-un cămin cultural sătesc era prelungirea lui până dimineaţa. Cu aprobări luate de "comitetul de bal" de la Primărie. Şi cel puţin un miliţian prezent la datorie. Până la spartul balului, miliţianul îşi omora vremea în discuţii cu vreun deputat sătesc. şi refuza "cinstitul" cu băutură, scuzându-se cu "serviciul". Căci nu se ştie cine-l putea reclama!        

Oglindă, oglinjoară...
Grila de sâmbătă a Televiziunii Române a fost adecvată "ceasului aniversar". Mult au lucrat echipele de realizatori, după tehnicile de la Hollywood, pentru  "prelucrarea" secvenţe­lor Tovarăşei. Rezultatul a fost ne­maipomenit! Oglindă, oglinjoară – cică s-ar fi adresat ea fiecărui ecran de televizor ieşit în raza privirii, cine-i cea mai frumoasă şi mai deşteaptă din ţară? Elena Ceauşescu! – i-a răspuns televizorul de câteva sute de ori în acea zi. S-a prelungit şi programul o jumătate de ceas. Cu dar aniversar, ştiut a-i fi pe plac sărbătoritei: "Romanţe şi melodii de neuitat"!